Analiza județeană scoate în evidență disparitățile geografice și rasiale în bolile de inimă
În ciuda scăderii constante a mortalității cauzate de bolile cardiovasculare în SUA, disparitățile bazate pe rasă, etnie și locație continuă să persiste, mortalitatea variind semnificativ mai mult între județe decât între state, conform unei analize publicate în JACC, jurnalul de referință al Colegiului American de Cardiologie.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel global. În Statele Unite, acestea sunt un contributor major la mortalitate și disparități în sănătate, cu rate de mortalitate variind considerabil între grupurile rasiale și/sau etnice. Eforturile de sănătate publică de a educa populația cu privire la prevenție și tratament au contribuit la reducerea ratelor de deces, dar declinul s-a temperat în ultimii 15 ani.
Noua analiză a explorat mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare la nivel județean, având în vedere rasa și/sau etnia, precum și cauza de deces. Cercetătorii au estimat ratele standardizate de mortalitate pe vârstă (ASMR) pentru cinci grupuri rasiale și/sau etnice în 3.110 județe și 21 de cauze de deces din bolile cardiovasculare între 2000 și 2019, folosind datele din certificatul de deces din Sistemul Național de Statistici Vitale al SUA. Aceștia au aplicat metode dezvoltate anterior pentru a estima mortalitatea specifică cauzei, pe județe și rase și/sau etnii, pentru un set cuprinzător de cauze de deces din lista Global Burden of Diseases.
Cunoașterea detaliată a variației la nivel județean este esențială pentru toate populațiile rasiale și/sau etnice. Aceasta poate informa practicile clinice și strategiile de sănătate publică adecvate la nivel local, necesare pentru a avea un impact susținut în reducerea sau eliminarea disparităților în bolile cardiovasculare bazate pe rasă, etnie și locație.
În 2019, ASMR pentru bolile cardiovasculare totale a fost de 237,8 decese la 100.000 de indivizi. Pe parcursul perioadei de studiu, mortalitatea a scăzut pentru bolile cardiovasculare totale, precum și pentru 12 din cele 17 cauze detaliate de deces. Între timp, ratele mortalității au crescut pentru trei cauze detaliate de deces. Cele 17 cauze detaliate sunt: boala cardiacă reumatică, boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral ischemic, hemoragia intracerebrală, hemoragia subarahnoidă, boala cardiacă hipertensivă, boala aortică calcificată non-reumatică, boala mitrală degenerativă non-reumatică, miocardita, cardiomiopatia alcoolică, alte cardiomiopatii, hipertensiunea arterială pulmonară, fibrilația și flutterul atrial, anevrismul aortic, boala arterială periferică la nivelul membrelor inferioare, endocardita și celelalte boli cardiovasculare și circulatorii (ca altele). Cele trei subtotaluri sunt accidentul vascular cerebral, boala cardiacă valvulară non-reumatică și cardiomiopatia și miocardita.
În ciuda scăderii generale a bolilor cardiovasculare, ritmul de îmbunătățire s-a încetinit după 2011. Această decelerare a fost observată în mai multe cauze detaliate de deces și a fost însoțită de tendințe adverse în condiții specifice: boala cardiacă hipertensivă și fibrilația și flutterul atrial au crescut în general, iar accidentul vascular cerebral ischemic a înregistrat o creștere post-2011, în ciuda declinului pe termen lung.
Populația afro-americană a suferit cea mai mare rată de mortalitate pentru bolile cardiovasculare totale și 12 din cele 17 cauze detaliate, în timp ce populația asiatică a avut cea mai mică rată de mortalitate pentru bolile cardiovasculare totale și 13 din cele 17 cauze detaliate. Mortalitatea a variat mult mai mult între județe decât între state, atât în cadrul, cât și între populațiile rasiale și/sau etnice, iar modelele de mortalitate spațială au variat semnificativ în funcție de cauza bolii cardiovasculare.
„Pentru practica clinică, aceste constatări subliniază valoarea integrării epidemiologiei locale în evaluarea riscurilor, outreach și livrarea îngrijirii”, a afirmat Mensah. „Sistemele de sănătate și clinicienii trebuie să alinieze strategiile de prevenție cu cauzele dominante locale și populațiile care suportă cea mai mare povară.”
„Dr. Mensah și colaboratorii săi au furnizat o hartă esențială, pre-pandemică, a disparităților cardiovasculare în funcție de timp, loc, rasă și etnie”, a spus aceasta. „Următoarea provocare este să transformăm această hartă într-un plan de acțiune. Angajamentul nostru față de echitatea în sănătatea cardiovasculară ar trebui să fie măsurat nu prin cât de precis descriem inechitățile, ci prin cât de eficient le închidem.”
