Respirația intensivă scade fluxul sanguin cerebral și modifică comunicarea neuronală
Exercițiile de respirație intensivă pot reduce fluxul sanguin către creier cu până la 45% și pot altera comunicarea între rețelele cerebrale, conform unui nou studiu de imagistică cerebrală.
Participanții au raportat experiențe asemănătoare cu unele efecte ale drogurilor psihadelice, inclusiv percepții alterate, imagini mentale vii, un sentiment de unitate și modificări în experiența de sine. Cercetătorii, care au prezentat rezultatele la Congresul ECNP din München, afirmă că modificările în comunicarea cerebrală, mai degrabă decât reducerea fluxului sanguin de sine stătătoare, par a fi cheia pentru starea alterată.
Studiul a implicat 30 de practicanți sănătoși și experimentați în tehnici de respirație care au efectuat exerciții de respirație cu ventilație ridicată în timpul scanării prin RMN. Participanții au descris stări alterate puternice de conștiință, referindu-se la o stare predominant oceanică – în alte cuvinte, un sentiment profund de conexiune cu universul – asemănătoare cu o dozare moderată spre mare de LSD sau psilocibină, deși cu efecte vizuale mai puțin pronunțate. Imagistica cerebrală a arătat că fluxul de sânge cerebral în materia cenușie globală a scăzut cu aproximativ 45% în timpul sesiunii, în medie de la 16,24 la 9,81 ml/100g/min. Cei care au raportat stări alterate mai intense au prezentat și modificări mai mari în rețeaua de mod implicit a creierului, care este implicată în auto-reflecție și gândirea legată de sine.
Cercetătorii sugerează că intensitatea experienței nu este explicată doar prin reducerea fluxului sanguin. În schimb, experiența ar putea fi mai strâns legată de modificările în comunicarea din cadrul rețelei de mod implicit, un sistem cerebral asociat cu auto-reflecția și gândirea legată de sine.
Dr. Christian Schmitz, de la Central Institute of Mental Health din Mannheim, Germania, a declarat: „Multe persoane care practică respirația intensivă raportează schimbări profunde în percepție și experiența de sine, însă mecanismele cerebrale subiacente rămân prost înțelese. Studiul nostru sugerează că aceste experiențe sunt legate nu doar de schimbări marcante în fluxul sanguin cerebral, ci și de modificări în modul în care rețelele cerebrale cheie comunică.”
Co-coordonatoarea Hana Adolphi a menționat: „Respirația este o intervenție legală, ieftină și non-farmacologică, care ar putea oferi un instrument valoros pentru studierea stărilor alterate de conștiință. Înțelegerea acestor mecanisme ar putea ajuta, de asemenea, la informarea cercetărilor viitoare în abordările noi pentru tratamentul sănătății mintale.”
Cu toate acestea, studiul a fost relativ mic, iar rezultatele trebuie considerate preliminare. Studii mai mari vor fi necesare pentru a determina dacă aceste modificări cerebrale au relevanță clinică.
Comentând, Dr. Guy Fincham de la Brighton and Sussex Medical School, Marea Britanie, a spus: „Acest studiu este intrigant deoarece începe să extindă constatările din cercetările recente privind respirația, care sugerează că practicile de respirație intensivă pot genera stări alterate de conștiință pe care indivizii le descriu în moduri analogice cu compușii psihadelici, și în condiții de imagistică cerebrală. Aceste descoperiri sunt importante deoarece astfel de experiențe subiective alterate ar putea fi valorificate pentru îmbunătățirea sănătății mintale, iar o abordare non-farmacologică, cum ar fi respirația, ar putea fi de neprețuit pentru mulți. Trebuie să notăm că studiul nu a fost controlat, iar eșantionul a fost format din practicanți experimentați, astfel încât replicarea acestuia în rândul participanților neexperimentați în respirație, utilizând un design randomizat-controlat, va ajuta la determinarea dacă aceste constatări pot fi extinse mai larg și pot produce beneficii terapeutice.”
Dr. Fincham nu a fost implicat în acest studiu; acesta este un comentariu independent.
Profesorul David Nutt de la Imperial College, Londra, a afirmat: „Respirația este o punte non-farmacologică către cercetările noastre privind psihadelicele, astfel că cercetarea care ne ajută să înțelegem cum funcționează este binevenită.”
Profesorul Nutt nu a fost implicat în acest studiu; acesta este un comentariu independent.
