Activitățile în natură pot oferi alinare durabilă împotriva singurătății
Unul din trei americani și unul din șase oameni la nivel global se simt singuri în mod regulat, o realitate îngrijorătoare care a determinat oficialii din domeniul sănătății publice să declare o „epidemie a singurătății”.
Un nou studiu global propune un remediu inovator. Acesta a descoperit că prescrierea activităților legate de natură – medicii recomandând efectiv activități precum grădinăritul, drumețiile sau observarea păsărilor – poate reduce semnificativ singurătatea. Timpul petrecut în natură, alături de alții, are un efect și mai puternic, în special pentru cei mai singuri dintre noi, conform acestui studiu.
„A existat multă pasiune pentru prescripțiile bazate pe natură, dar nu foarte multe dovezi”, a declarat Jill Litt, profesor de sănătate ambientală la CU Boulder și investigator principal al proiectului RECETAS, care a studiat un model de prescriere socială numit Friends in Nature pe un eșantion de 1.200 de adulți din șase orașe din Europa, America Latină și Australia.
Până acum, toate studiile au arătat rezultate promițătoare. Cele mai recente constatări, bazate pe 320 de adulți singuri din Barcelona, sunt publicate în numărul din octombrie al revistei Lancet Regional Health.
„Acum avem studii controlate randomizate care arată că acest lucru funcționează și că efectele durează”, a afirmat Litt.
Ce este singurătatea?
Așa cum explică Litt, singurătatea nu se referă doar la izolarea fizică. Ea reprezintă o „deconectare subiectivă între așteptările unei persoane privind relațiile sociale și realitatea acesteia”.
„Am auzit oameni descriind-o ca pe un nod în stomac, ca și cum ceva nu ar fi în regulă”, a spus Litt. „Poți fi într-o cameră plină de oameni și totuși să te simți singur.”
Studiile arată că singurătatea cronică poate crește riscul de boli cardiovasculare, demență, accident vascular cerebral, depresie și anxietate. De asemenea, aceasta poate suprasolicita sistemul de sănătate, deoarece persoanele care suferă de singurătate tind să viziteze mai des medicul și sunt mai predispuse să meargă la urgențe cu plângeri vagi vinerea după-amiază – un fenomen cunoscut sub numele de „sindromul de vinere după-amiază”.
Datorită stigmatizării, oamenii sunt adesea reticenți să recunoască sau nu își dau seama că se simt singuri și presupun că simptomele fizice pe care le resimt sunt cauzate de altceva.
„Odată ce medicii încep cu adevărat să analizeze cauzele fundamentale, descoperă că singurătatea este un factor important, iar soluțiile pot fi în afara sistemului medical tradițional”, a spus Litt, care este de asemenea cercetător la Institutul de Sănătate Globală din Barcelona.
Natura ca medicament
RECETAS (Re-imagining Environments for Connection and Engagement) a fost lansat în 2021 cu un grant de 5,6 milioane de dolari din partea Uniunii Europene. De atunci, a desfășurat studii controlate randomizate în Barcelona, Spania; Praga, Republica Cehă; și Helsinki, Finlanda; precum și studii quasi-experimentale în Marseille, Franța; Cuenca, Ecuador; și Melbourne, Australia.
Cele mai recente descoperiri se concentrează pe locația din Barcelona. Studiul a inclus 320 de adulți vârstnici singuri din 12 cartiere defavorizate. Jumătate dintre aceștia au fost împărțiți în grupuri de 8–10, care au petrecut două ore pe săptămână timp de nouă săptămâni împreună, desfășurând activități precum grădinărit, observarea păsărilor sau programe de artă bazate pe natură, alături de doi facilitatori pregătiți. Cealaltă jumătate a avut acces la aceleași activități bazate pe natură, pe care le putea desfășura individual. Ambele strategii au avut succes. Participanții au arătat în medie o reducere de 11% a scorurilor de singurătate la trei luni; 12% la șase luni; și 17% la un an. Pentru cei care au început cu un nivel emoțional mai scăzut, intervenția de grup a fost mai eficientă.
Litt a afirmat că natura, cu sunetele, mirosurile și imaginile sale vii, poate acționa ca un „facilitator suplimentar”, amplificând beneficiile terapeutice.
Chiar și timpul petrecut singur în natură poate atenua singurătatea, sugerează cercetările.
„A fi în natură formează un fel de rezervor de calm la care ne putem întoarce mai târziu în viață, în momente stresante”, a spus Louise Chawla, psiholog ambiental și profesor emerit la CU Boulder, care a coautorat recent o altă lucrare cu Litt despre rolul pe care natura îl poate juca în promovarea conexiunilor sociale. „Nu este doar restaurativ atunci când te afli într-un loc, ci și atunci când te întorci la el în amintire.”
Agensiile de sănătate publică din Spania au început deja să recunoască modelul Friends in Nature ca o bună practică pentru abordarea epidemiei de singurătate. Litt lucrează acum pentru a aduce studii similare în SUA, sperând că, într-o bună zi, asigurătorii ar putea acoperi lucruri precum un abonament la o grădină comunitară sau un club de observare a păsărilor.
„Avem natură în orașele noastre și investiții în infrastructura verde”, a spus ea. „Acum avem nevoie de un mecanism pentru a conecta aceste resurse cu sistemele noastre de sănătate pentru a oferi îngrijire centrată pe persoană, care să valorifice puterea naturii pentru vindecare și bunăstare.”