Blocarea comunicării celulare limitează răspândirea glioblastomului mortal
Un nou studiu publicat în Cancer Cell de către cercetătorii de la VIB-KU Leuven a arătat că răspândirea glioblastomului poate fi redusă prin întreruperea interacțiunilor dintre celulele imune ale creierului și celulele tumorale.
Descoperirea sugerează o posibilă nouă strategie terapeutică, în care blocarea comunicării între celulele imune și cele canceroase face ca tumorile să fie mai bine delimitate și mai ușor de îndepărtat.
Glioblastomul este cea mai agresivă tumoră cerebrală primară la adulți, cu o supraviețuire mediană a pacienților de aproximativ 15 luni. Acesta este cunoscut pentru dificultatea sa de tratament, celulele tumorale răspândindu-se în țesutul cerebral din jur, ceea ce împiedică îndepărtarea completă a tumorii. Totuși, rezecția totală rămâne cel mai puternic predictor al supraviețuirii, ceea ce sugerează că găsirea unor metode de a conține tumora înainte de intervenție chirurgicală ar putea fi o strategie importantă pentru extinderea vieții pacienților.
În cadrul studiului, cercetătorii de la VIB-KU Leuven Center for Cancer Biology au investigat interacțiunea dintre celulele tumorale și microglia, celulele imune ale creierului. Microglia contribuie la progresia glioblastomului prin secreția unor proteine care ajută celulele tumorale să crească. Totuși, rolul lipidelor (moleculele grase) în acest proces a fost în mare parte neexplorat.
Folosind modele de șoareci și țesuturi de la pacienți cu glioblastom, cercetătorii au descoperit că celulele tumorale folosesc lipidele eliberate de microglia pentru a deveni mai mobile și a invada zonele sănătoase ale creierului.
„Am descoperit că microglia eliberează un tip specific de lipid numit acizi lisofosfatidici (LPA), care se leagă de celulele tumorale, activând căi care le ajută să se răspândească în alte zone ale creierului”, a declarat Dr. Carla Pallarés-Moratalla.
Odată cu această descoperire inițială, cercetătorii au analizat dacă blocarea acestei interacțiuni ar putea face tumorile mai puțin invazive – și astfel a fost.
„Am reușit să întrerupem aceste semnale și să facem tumorile mai puțin invazive”, a explicat Pallarés-Moratalla. „Deși dimensiunea tumorii nu s-a schimbat, aceste rezultate ridică posibilitatea de a trata pacienții înainte de intervenția chirurgicală pentru a face tumorile mai bine delimitate și mai ușor de îndepărtat. Deoarece această abordare limitează răspândirea, dar nu micșorează tumora, ar putea fi combinată cu terapii care reduc dimensiunea tumorii, ceea ce ar putea îmbunătăți și mai mult supraviețuirea pacienților.”
Cercetătorii au căutat și aceleași modele în mostrele umane, iar testele pe linii celulare derivate din tumori de pacienți au arătat că celulele imune au promovat invazia în același mod ca și în șoareci.
„A fost destul de surprinzător să vedem cât de aproape a fost reprodus mecanismul pe care l-am găsit în șoareci în glioblastomul uman, ceea ce sugerează că descoperirile ar putea fi aplicabile pacienților”, a afirmat Pallarés-Moratalla.
Autorii subliniază că aceste constatări sunt încă preliminare, deși descoperirea deschide noi perspective în abordarea tratamentului.
„Tumorile de glioblastom sunt foarte heterogene, ceea ce înseamnă că în același pacient, diferite zone ale tumorii pot avea mutații diferite”, explică profesorul Bergers. „Însă abordarea noastră nu vizează compoziția genetică a celulelor tumorale – ci vizează comunicarea dintre celulele imune și cele canceroase, ceea ce o face aplicabilă unui spectru mai larg de glioblastom.”
