Influența factorilor de stil de viață și non-stil de viață asupra microbiomului intestinal la pacienții cu cancer
O nouă revizuire a fost publicată în Volumul 13 al Oncoscience pe 11 martie 2026, având titlul „Asociațiile dintre activitatea fizică, dietă, caracteristicile non-stil de viață și microbiomul intestinal al pacienților cu cancer: O revizuire de tip scoping și o analiză a rețelei”.
Studiul a fost condus de primul și autorul corespunzător Jerry Armah de la Universitatea din Florida. În această lucrare, autorii analizează modul în care comportamentele legate de stilul de viață, în special activitatea fizică și dieta, interacționează cu factorii clinici și biologici pentru a modela microbiomul intestinal la pacienții cu cancer. Deși microbiomul intestinal a fost recunoscut din ce în ce mai mult ca un regulator important al funcției imune, inflamației și metabolismului, comportamentul său în populațiile cu cancer rămâne complex și foarte variabil.
Studiul reunește descoperirile din 51 de studii publicate pentru a înțelege mai bine aceste relații. În întreaga literatură, nivelurile mai ridicate de activitate fizică și modelele dietetice mai sănătoase au fost asociate în mod constant cu creșteri ale bacteriilor intestinale benefice, în special a celor implicate în producția de acizi grași cu lanț scurt (SCFA). Acești metaboliti sunt cunoscuți pentru susținerea integrității barierei intestinale, reducerea inflamației și contribuția la echilibrul metabolic.
În același timp, autorii subliniază că aceste efecte benefice nu sunt întotdeauna simple. Mulți pacienți cu cancer sunt expuși la tratamente precum chimioterapia, radiațiile sau terapiile țintite, toate acestea putând modifica semnificativ microbiomul intestinal. În unele cazuri, acești factori non-stil de viață pot reduce diversitatea microbiană sau pot promova creșterea bacteriilor oportuniste, putând astfel să mascheze efectele pozitive ale dietei și exercițiului fizic.
Pe lângă influențele legate de tratament, studiul indică și rolul caracteristicilor intrinseci ale pacienților, inclusiv vârsta, tipul de cancer și stadiul bolii, în modelarea compoziției microbiene. Acești factori adaugă un alt strat de complexitate, ajutând la explicarea motivului pentru care indivizii cu obiceiuri de viață similare pot avea profile de microbiom foarte diferite.
Pentru a capta mai bine aceste interacțiuni, autorii au utilizat o abordare de analiză a rețelei, relevând că microbiomul intestinal este influențat de un sistem dinamic și interconectat de variabile, mai degrabă decât de un singur factor dominant. Comportamentele de stil de viață, condițiile clinice și biologia gazdelor contribuie simultan, ceea ce face dificilă izolarea efectelor oricărui element.
„Trebuie să cartografiem literatura existentă pentru a înțelege această interacțiune complexă, a identifica lacunele de cunoștințe și a informa direcțiile viitoare de cercetare menite să îmbunătățească intervențiile țintite asupra microbiomului intestinal pentru pacienții cu cancer”, afirmă autorii.
Studiul subliniază, de asemenea, că, deși intervențiile legate de stilul de viață, cum ar fi dieta și activitatea fizică, rămân strategii promițătoare, impactul lor poate varia în funcție de contextul clinic mai larg. Aceasta sugerează că abordările mai personalizate, care iau în considerare istoricul tratamentului și caracteristicile specifice ale pacienților, ar putea fi necesare pentru a valorifica pe deplin beneficiile modulației microbiomului.
În general, această revizuire oferă o imagine mai clară despre modul în care factorii de stil de viață și non-stil de viață conlucrează pentru a influența microbiomul intestinal al pacienților cu cancer. Prin integrarea dovezilor din multiple studii, autorii evidențiază atât potențialul, cât și limitările abordărilor actuale, oferind un cadru care ar putea ghida cercetările viitoare și intervențiile mai adaptate în îngrijirea pacienților cu cancer.
