Copiii întâmpină dificultăți persistente după intervenția chirurgicală pentru leziuni esofagiene cauzate de substanțe caustice
Ingestionarea de substanțe caustice reprezintă o problemă serioasă de sănătate pediatrică, mai ales în mediul domestic, unde substanțele corrosive pot fi stocate necorespunzător.
Deși unii copii se recuperează prin tratamente conservative, cum ar fi dilatarea endoscopică repetată, leziunile severe ce implică stricturi lungi sau multiple necesită adesea înlocuirea esofagului. Totuși, alegerea celui mai bun substitut pentru esofagul afectat rămâne o temă controversată.
Succesul chirurgical a fost, în mod tradițional, evaluat prin siguranța perioperatorie și repararea anatomică, în timp ce funcția digestivă pe termen lung, calitatea vieții și reintegrarea socială au fost mai puțin bine caracterizate. Aceste lacune sunt cu atât mai importante în medii cu resurse reduse, unde cultura, accesul la îngrijire și dificultățile zilnice pot influența modul în care simptomele sunt experimentate și raportate.
Având în vedere aceste provocări, este necesară o cercetare aprofundată asupra rezultatelor multidimensionale pe termen lung după înlocuirea esofagiană pediatrică.
Pe 3 februarie 2026, cercetători de la Spitalul Universitar din Lausanne, Elveția, și colaboratorii lor din Benin au publicat un studiu comparativ în World Journal of Pediatric Surgery investigând rezultatele pe termen lung ale copiilor care au suferit o înlocuire esofagiană cu colon sau stomac după o leziune caustică, utilizând evaluări gastrointestinale, psihosociale, nutriționale și fizice pentru a evalua calitatea vieții postchirurgie.
Studiul a inclus 26 de pacienți, cu vârste cuprinse între 6 și 22 de ani, care au fost supuși intervenției chirurgicale în copilărie, între 1989 și 2022; 17 au primit un lambou pediculat din colon și 9 un tub gastric, cu un interval mediu de urmărire de aproximativ 8 ani.
Pentru a surprinde recuperarea într-un mod mai amplu și uman, echipa a combinat mai multe instrumente validate: Pediatric Quality of Life Inventory Gastrointestinal Symptoms Scale (PedsQL GI) pentru simptome digestive, KIDSCREEN-52 pentru bunăstarea psihosocială, 36-Item Short Form Health Survey (SF-36) pentru sănătatea generală, International Dysphagia Diet Standardization Initiative (IDDSI) scale pentru adaptarea texturii dietei și 6-Minute Walk Test (6MWT) pentru performanța fizică.
Rezultatele au conturat o imagine nuanțată. Simptomele gastrointestinale au fost, în general, ușor până la moderate în ambele grupuri, cu cele mai scăzute scoruri observate în dificultatea de înghițire și arsurile la stomac sau reflux. Totuși, nu au apărut diferențe semnificative între cele două tehnici chirurgicale în ceea ce privește simptomele digestive, percepțiile generale asupra sănătății sau performanța la mers.
Cu toate acestea, 38% (10/26) dintre pacienți au avut nevoie de dietă cu textură modificată pentru a înghiți în siguranță, iar 11,5% (3/26) erau subponderali (indicele de masă corporală – IMC).