Cardiologii sunt încurajați să evalueze consumul de UPF la pacienți
Cardiologii europeni îndeamnă medicii să considere consumul de alimente ultraprocesate (UPF) un factor de risc cardiovascular emergent, având în vedere dovezile tot mai numeroase care leagă UPF-urile de obezitate, diabet, boli renale și rezultate mai slabe în sănătatea cardiovasculară.
O declarație recentă de consens din European Heart Journal, elaborată de Societatea Europeană de Cardiologie (ESC), subliniază riscurile cardiovasculare asociate cu UPF-urile și oferă orientări practice pentru abordarea consumului acestora în îngrijirea cardiologică de rutină. Declarația accentuează că majoritatea dovezilor actuale care leagă UPF-urile de bolile cardiovasculare sunt observaționale și că asocierile cu rezultatele clinice trebuie interpretate cu precauție.
Calitatea și cantitatea alimentelor sunt determinanți cheie ai bolii cardiovasculare. Colesterolul lipoproteic cu densitate mică (LDL-C) și lipoproteinele care conțin apolipoproteina B contribuie la inflamația mediată de sistemul imunitar și ateroscleroză. Ghidurile dietetice tradiționale se concentrează pe reducerea lipidelor de origine animală și promovarea consumului de fructe, legume și grăsimi nesaturate.
UPF-urile sunt formulări alimentare produse printr-un proces industrial extins, în principal din surse ieftine și aditivi. Aceasta duce la o valoare nutrițională slabă și la prezența aditivilor cosmetici și a compușilor neoformați, care pot avea efecte adverse asupra sănătății.
Tranziția de la dietele tradiționale la un consum mai ridicat de UPF-uri crește riscurile pentru sănătatea generală, în special în ceea ce privește bolile cardiovasculare. În ciuda dovezilor epidemiologice tot mai numeroase care leagă consumul de UPF de sănătatea cardiovasculară precară, această problemă rămâne subrecunoscută în domeniul sănătății publice și cardiologiei.
Ghidurile dietetice naționale prioritizează recomandările bazate pe nutrienți și alimente, adesea ignorând procesarea alimentelor. Drept urmare, UPF-urile sunt în mare parte neglijate în practica clinică, în ciuda rolului central al dietei în prevenția și managementul bolilor cardiovasculare.
În răspuns la limitările ghidurilor clinice actuale, asociațiile europene de cardiologie și sănătate preventivă au publicat o declarație de consens care identifică procesarea alimentelor și UPF-urile ca fiind factori de risc emergenți pentru bolile cardiovasculare. Documentul menționează că UPF-urile sunt cel mai bine înțelese ca fiind factori care contribuie la riscurile cardiometabolice intermediare, cum ar fi obezitatea, hipertensiunea, dislipidemia și rezistența la insulină, care pot crește riscul cardiovascular, mai degrabă decât ca fiind cauze directe dovedite ale bolilor cardiovasculare.
Un aspect cheie al consensului este definiția și clasificarea UPF-urilor, în special prin sisteme precum Nova, care sortează alimentele în funcție de gradul și scopul procesării industriale, nu doar de conținutul nutrițional. Această distincție este importantă deoarece consumul ridicat de UPF-uri este legat de un risc crescut de boli cronice, chiar și după ajustarea pentru profilurile nutriționale, ceea ce sugerează că aditivii și factorii legați de procesare contribuie de asemenea la impactul asupra sănătății.
Consensul subliniază că evaluarea calității alimentelor trebuie să ia în considerare atât compoziția nutrițională, cât și nivelul de procesare, având în vedere că unele alimente minim procesate pot fi totuși nesănătoase, iar unele UPF-uri pot părea sănătoase pe baza scorurilor nutriționale. Declarația accentuează că procesarea alimentelor și profilul nutrițional ar trebui privite ca dimensiuni complementare ale calității alimentare, fără a trata toate alimentele minim procesate ca fiind sănătoase sau toate UPF-urile ca fiind nutrițional sărace.
Consumul de UPF-uri a crescut la nivel global, în special în rândul populațiilor tinere și urbane din țări precum Olanda, Germania și Regatul Unit, iar modelele de consum reflectă adesea influențe structurale și socioeconomice mai largi, inclusiv marketingul, costul și disponibilitatea alimentelor.
UPF-urile pot afecta negativ sănătatea cardiovasculară prin atât mecanisme nutriționale, cât și legate de procesare. Dietele bogate în UPF-uri tind să crească aportul de zaharuri adăugate, grăsimi trans și grăsimi saturate, care contribuie la ateroscleroză, disfuncție endotelială și diabet de tip 2, reducând în același timp aportul de nutrienți cardioprotectivi găsiți în alimentele minim procesate.
În plus față de profilurile nutriționale slabe, UPF-urile pot afecta sănătatea prin căi non-nutriționale. Procesarea industrială generează compuși dăunători, cum ar fi produsele avansate de glicare, acrilamida și acizii grași trans, și permite contaminanți din ambalaj, precum bisfenoli, ftalați, uleiuri minerale și microplastice, să intre în alimente. Aceste substanțe au fost propuse ca posibili contribuitori la riscurile cardiometabolice și cardiovasculare crescute.
UPF-urile conțin de asemenea aditivi cosmetici, inclusiv îndulcitori, emulgatori, agenți de îngroșare și coloranți, care pot altera microbiota intestinală, afecta căile inflamatorii și cauza markeri de deteriorare a ADN-ului, așa cum a fost demonstrat în studii experimentale și umane limitate. Modificările structurale ale UPF-urilor pot influența sațietatea, comportamentele alimentare, răspunsurile glicemice și biodisponibilitatea nutrienților, ducând la supraalimentare, în timp ce marketingul și ambalajul agresiv stimulează consumul excesiv.
Printre principalele boli cardiometabolice și cronice asociate cu consumul de UPF se numără:
Obezitatea: UPF-urile sunt strâns legate de un risc mai mare de supraponderalitate și obezitate, în principal din cauza densității energetice ridicate, a sațietății scăzute și a semnalizării intestin-creier perturbate.
Diabetul de tip 2: Un consum mai ridicat de UPF-uri crește riscul de diabet de tip 2 și prediabet, fiind determinat de zaharurile adăugate, conținutul scăzut de fibre și aditivii care afectează metabolismul glucozei.
Hipertensiunea: UPF-urile sunt asociate cu creșteri ale tensiunii arteriale, probabil din cauza excesului de sodiu, zahăr și grăsimi nesănătoase, precum și a efectelor lor asupra inflamației și microbiotei intestinale.
Dislipidemia: UPF-urile contribuie la profile lipidice anormale, inclusiv trigliceride mari și LDL-C, și HDL-C scăzut, în principal prin grăsimile trans și saturate.
Sindromul metabolic: Dovezile care leagă UPF-urile de sindromul metabolic rămân limitate și inconcludente, posibil din cauza alimentației slabe, aditivilor și reglementării alterate a glucozei și sațietății.
Boli hepatice grase non-alcoolice (NAFLD): UPF-urile sunt constant asociate cu boli hepatice grase non-alcoolice, întrucât fructoza ridicată, grăsimile saturate și aditivii promovează grăsimea hepatică și disfuncția metabolică.
