Cercetătorii au inversat vârsta biologică la adulți în vârstă printr-o dietă de 4 săptămâni
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Sydney arată că adulții în vârstă care au redus aportul de grăsimi dietetice sau au diminuat cantitatea de proteine de origine animală consumate au prezentat semne de îmbunătățire a vârstei biologice.
Publicat în revista Aging Cell, studiul a inclus persoane cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani, care au experimentat o reducere a vârstei biologice estimate după ce au urmat diete specifice timp de doar patru săptămâni. Cercetătorii sugerează că modificările alimentare în ultima parte a vieții pot îmbunătăți rapid markerii asociați cu îmbătrânirea și sănătatea generală.
Cercetarea a fost condusă de Dr. Caitlin Andrews de la Școala de Științe ale Vieții și Mediului a Universității din Sydney. Deși rezultatele sunt promițătoare, oamenii de știință subliniază că studiul oferă doar o indicație timpurie, nu o dovadă definitivă că dieta poate inversa îmbătrânirea. Este necesară realizarea unor studii mai ample și mai lungi pentru a determina dacă aceste schimbări biologice reduc riscul de boli în timp și dacă aceleași efecte se produc și în alte grupe de vârstă.
Ce este vârsta biologică?
Vârsta cronologică măsoară câți ani a trăit o persoană, în timp ce vârsta biologică reflectă cât de bine funcționează corpul. Procesul de îmbătrânire biologică poate varia semnificativ de la o persoană la alta, în funcție de factori precum sănătatea, stilul de viață și capacitatea organismului de a se recupera în urma stresului și bolii.
Pentru a estima vârsta biologică, oamenii de știință analizează biomarkerii, care sunt indicatori măsurabili ai sănătății fiziologice în timp. Acești biomarkeri sunt adesea considerați mai utili decât vârsta cronologică pentru a înțelege sănătatea pe termen lung și durata potențială de viață.
În acest studiu, cercetătorii au folosit informații din 20 de biomarkeri pentru a calcula scorurile de vârstă biologică ale participanților. Acestea au inclus măsurători precum nivelurile de colesterol, insulină și proteina C-reactivă. Datele au fost obținute din studiul Nutrition for Healthy Living, desfășurat la Centrul Charles Perkins al Universității.
Patru planuri dietetice testate
Studiul a inclus 104 participanți care au fost împărțiți aleatoriu în patru diete. Fiecare dietă a furnizat 14% din energia totală din proteine.
Două dintre diete erau omnivore, jumătate din proteine provenind din surse animale și restul din plante. Celelalte două erau diete semi-vegetariene, în care 70% din proteine proveneau din surse vegetale.
În cadrul acestor categorii, participanții au fost, de asemenea, repartizați fie pe o dietă bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați, fie pe o dietă săracă în grăsimi și bogată în carbohidrați. Astfel, au fost create patru grupuri dietetice: omnivor bogat în grăsimi (OHF), omnivor bogat în carbohidrați (OHC), semi-vegetarian bogat în grăsimi (VHF) și semi-vegetarian bogat în carbohidrați (VHC).
Indicele de masă corporală (IMC) al participanților varia de la 20 la 35. Toți participanții erau nefumători, ne-vegetarieni și nu aveau complicații grave (de exemplu, diabet de tip 2, cancere, boli renale sau hepatice) sau alergii și/sau intoleranțe alimentare.
Care dietă a produs cea mai mare schimbare?
Cercetătorii au descoperit că grupul OHF, care a urmat o dietă cel mai aproape de ceea ce consumau deja înainte de studiu, nu a arătat schimbări semnificative în markerii vârstei biologice.
În schimb, celelalte trei grupuri au prezentat reduceri ale vârstei biologice. Cele mai puternice dovezi statistice au venit din grupul OHC, care a urmat o dietă omnivoră mai bogată în carbohidrați și mai săracă în grăsimi. În acest grup, 14% din energie provenea din proteine, 28-29% din grăsimi și 53% din carbohidrați.
Deși rezultatele sugerează că dieta poate influența îmbătrânirea biologică într-un mod surprinzător de rapid, cercetătorii avertizează că nu este clar dacă aceste îmbunătățiri durează pe termen lung sau conduc la reduceri susținute ale vârstei biologice.
Cercetătorii solicită studii mai lungi
„Modificările dietetice pe termen lung sunt necesare pentru a evalua dacă schimbările dietetice alterează riscul bolilor legate de vârstă”, a declarat Associate Professor Alistair Senior de la Școala de Științe ale Vieții și Mediului și Centrul Charles Perkins, care a supervizat cercetarea.
„Este prea devreme pentru a afirma în mod definit că modificările specifice ale dietei vor extinde durata de viață. Însă această cercetare oferă o indicație timpurie a beneficiilor potențiale ale modificărilor dietetice în ultimele etape ale vieții”, a declarat Dr. Andrews.
„Cercetările viitoare ar trebui să exploreze dacă aceste constatări se aplică și altor cohorte și dacă schimbările înregistrate sunt susținute sau predictive pentru rezultatele pe termen lung.”
