Este necesară acțiune urgentă pentru protejarea eficacității antibioticelor
Dovezile tot mai numeroase arată că bacteriile rezistente la antibiotice continuă să se răspândească, iar opțiunile de tratament devin tot mai limitate. Este necesară acțiune urgentă pentru a proteja eficacitatea antibioticelor, a anunțat Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) cu ocazia Zilei Europene de Conștientizare a Antibioticelor.
„Mai suntem în urmă la câteva dintre țintele UE pentru 2030 privind combaterea rezistenței antimicrobiene. Vestea bună este că putem privi acum dincolo de simple cifre. Inovații precum supravegherea genomică mai rapidă ne permit să evaluăm mai bine și mai rapid modul în care bacteriile rezistente se răspândesc și modul în care ocolesc antibioticele. Asta înseamnă că putem acționa mai devreme pentru a opri transmiterea, putem ghida mai eficient deciziile de tratament și putem identifica unde sunt cel mai urgent necesare antibiotice noi.” – Pamela Rendi-Wagner, directoarea ECDC
ECDC coordonează trei rețele europene care colectează date despre rezistența antimicrobiană și consumul de antimicrobiene. Una dintre ele realizează supraveghere bazată pe genomică a bacteriilor multirezistente și urmărește să determine distribuția geografică și relația genetică a clonelor multirezistente, precum și mecanismele lor de rezistență. Aceasta contribuie la îmbunătățirea evaluării riscurilor, a recomandărilor și a alegerii tratamentului, permițând astfel țărilor să transforme datele de supraveghere în acțiuni de sănătate publică direcționate.
Deși creșteri ale infecțiilor cu bacterii rezistente au fost observate la mulți agenți patogeni, anumite bacterii sunt deosebit de îngrijorătoare din cauza răspândirii lor în unitățile sanitare, a capacității de a provoca infecții severe și a rezistenței crescute la aproape toate antibioticele. Un exemplu este Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, o clasă de antibiotice rezervată tratamentului infecțiilor severe. Acest tip de bacterie a determinat o creștere de 72% a infecțiilor sanguine din 2019, care pot cauza boli grave și sunt asociate cu o rată ridicată a mortalității.
În același timp, 90% din consumul total de antibiotice la oameni are loc în sectorul comunitar sau ambulatoriu. Din acest motiv, campania ECDC din 2026 se concentrează pe copii, care sunt adesea expuși antibioticelor. Tema campaniei, „Ai grijă de copiii tăi – folosește antibioticele cu înțelepciune”, le amintește părinților și îngrijitorilor că multe boli comune ale copilăriei, precum răcelile, tusea și durerile în gât, sunt cauzate de virusuri și nu necesită antibiotice. Antibioticele ar trebui utilizate doar atunci când sunt prescrise de un cadru medical și când sunt necesare din punct de vedere medical.
Datele recente indică unele evoluții pozitive în reducerea consumului de antimicrobiene. Cu toate acestea, Europa nu este în prezent pe drumul cel bun pentru a-și atinge țintele pentru 2030*:
consumul de antibiotice la oameni a fost cu 5% mai mic în 2025 decât în 2019, față de ținta de reducere de 20% până în 2030;
proporția antibioticelor de primă linie incluse de Organizația Mondială a Sănătății (OMS)* a crescut de la 61,1% la 62,5%, apropiindu-se de ținta de 65%;
infecțiile sanguine cauzate de Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) au scăzut cu 19% din 2019, în linie cu ținta UE, deși creșterile din ultimii doi ani amenință acest progres;
infecțiile sanguine cauzate de K. pneumoniae rezistentă la carbapeneme au crescut cu 72%, față de ținta de reducere de 5%;
infecțiile sanguine cauzate de Escherichia coli (E. coli) rezistentă la cefalosporine de generația a treia au crescut cu 16,4%, deși ținta era o reducere de 10%. Raportarea crescută a infecțiilor cu E. coli rezistentă la carbapeneme, nu doar în unitățile sanitare, ci și în comunitate, reprezintă o provocare suplimentară.
Inversarea acestor tendințe negative și atingerea țintelor privind rezistența antimicrobiană până în 2030 vor necesita acțiuni rapide și susținute din partea autorităților de sănătate publică, inclusiv un pachet coordonat de măsuri de prevenire și control al infecțiilor (IPC), management responsabil al antimicrobienelor, capacitate de laborator și supraveghere consolidată.
La locul de îngrijire, măsurile prioritare includ igiena mâinilor de încredere, utilizarea corectă a echipamentului de protecție individuală, identificarea și izolarea la timp a pacienților afectați, precum și curățarea și dezinfecția eficientă a mediului. Managerii din sănătate și sistemele de sănătate trebuie să susțină aceste practici prin personal adecvat pentru IPC, acces la diagnostic de laborator adecvat, capacitate suficientă de izolare, supraveghere, formare și mecanisme de coordonare între unitățile sanitare și regiuni.
ECDC îndeamnă toate țările să consolideze coordonarea națională pentru a preveni organismele multirezistente. În 2026, Centrul a publicat un proiect de ghid privind înființarea și implementarea programelor IPC în unitățile sanitare și a introdus instrumentul digital hyFive, pentru a sprijini monitorizarea igienei mâinilor și implementarea bazată pe date. Între 2024 și 2026, ECDC a efectuat, de asemenea, vizite în toate statele membre și a oferit recomandări personalizate pentru rezistența antimicrobiană și infecțiile asociate asistenței medicale.