Analiza microbiomului intestinal poate ajuta la detectarea Parkinsonului înainte de apariția simptomelor
O nouă cercetare condusă de cercetători de la University College London (UCL) sugerează că analiza microbilor din intestin poate dezvălui dacă o persoană are un risc crescut de a dezvolta boala Parkinson, înainte de a prezenta simptome.
Cercetătorii au descoperit că persoanele cu boala Parkinson au o compoziție distinctivă a microbiomului intestinal, la fel ca și indivizii sănătoși care sunt genetic predispuși la această afecțiune. Aceștia afirmă că descoperirile lor ar putea contribui la dezvoltarea unor teste pentru a evalua riscul unei persoane de a dezvolta boala Parkinson, oferindu-le astfel sprijin timpuriu și ar putea conduce, de asemenea, la noi metode de prevenire a Parkinsonului prin targetarea intestinului.
Profesorul Anthony Schapira, investigator principal al studiului, a declarat: „Boala Parkinson este o cauză majoră de dizabilitate la nivel mondial și reprezintă cea mai rapidă creștere a bolilor neurodegenerative în ceea ce privește prevalența și mortalitatea. Există o nevoie urgentă de a dezvolta tratamente care să oprească sau să încetinească progresia bolii.”
„Pentru a permite atât cercetarea, cât și utilizarea ulterioară a acestor tratamente, trebuie să dezvoltăm metode pentru detectarea foarte timpurie a persoanelor care vor dezvolta sau care sunt susceptibile să dezvolte boala.”
În ultimii ani, s-a recunoscut tot mai mult legătura dintre boala Parkinson – o afecțiune cerebrală – și sănătatea intestinală. Studiul a întărit aceste dovezi, demonstrând că microbii din intestin pot dezvălui semne ale Parkinsonului și pot constitui un semnal de alarmă timpurie al riscului de boală cu ani înainte de apariția simptomelor.
Studiul a implicat o echipă internațională de cercetători de la UCL, în colaborare cu INRAE (Institut national de la recherche agronomique, în Franța), care a utilizat o metodă inovatoare pentru a analiza datele clinice și fecale de la participanții la studiu din Marea Britanie (la Royal Free Hospital, Londra) și Italia. Au fost incluși 271 de persoane cu boala Parkinson, 43 de purtători ai variantei GBA1 (o variantă genetică care poate crește riscul de Parkinson de până la 30 de ori) fără simptome clinice și 150 de participanți sănătoși, utilizându-i ca grup de control.
Cercetătorii au constatat că peste un sfert dintre microbii care compun microbiomul intestinal – 176 de specii diferite – diferă în abundență între persoanele cu boala Parkinson și participanții sănătoși. Unele specii de microbi erau mai frecvente printre cei cu Parkinson, în timp ce altele erau mai comune în rândul participanților sănătoși. Acest model a fost cel mai evident printre persoanele aflate în stadii mai avansate ale bolii.
Majoritatea acestor microbi (142 de specii) au prezentat, de asemenea, diferențe consistente în abundență atunci când s-au comparat participanții sănătoși cu cei purtători ai variantei GBA1, care nu au experimentat simptome ale bolii Parkinson.
Cercetătorii afirmă că structura microbiomului intestinal la persoanele care sunt genetic predispuși la Parkinson, dar fără simptome, semăna cu un model intermediar între indivizii sănătoși și cei cu boala Parkinson.
Profesorul Schapira a adăugat: „Pentru prima dată identificăm bacterii în intestinul persoanelor cu Parkinson care pot fi găsite și la cei cu risc genetic pentru boală, dar înainte de a dezvolta simptome. Este important ca aceste schimbări să poată fi observate și la o mică proporție din populația generală, ceea ce ar putea să le crească riscul de Parkinson.”
Această descoperire deschide drumul nu doar pentru a verifica dacă bacteriile sunt o metodă de identificare a celor aflați în risc de Parkinson, ci și pentru a investiga dacă modificarea populației bacteriene, prin schimbări dietetice sau medicație, poate reduce riscul de Parkinson al unei persoane.
Cercetătorii și-au corroborat descoperirile prin compararea rezultatelor cu un cohort suplimentar de persoane din Marea Britanie, Coreea și Turcia, totalizând încă 638 de persoane cu boala Parkinson și 319 participanți sănătoși.
O mică proporție dintre participanții sănătoși au avut, de asemenea, microbiomi intestinali similari cu cei aflați în risc de Parkinson, ridicând întrebarea dacă aceștia ar putea fi, de asemenea, expuși riscului de a dezvolta boala. Este necesară o cercetare suplimentară pentru a înțelege ce alți factori genetici sau de mediu pot influența dezvoltarea Parkinsonului.
Participanții la studiu au oferit, de asemenea, date despre obiceiurile lor alimentare, care au relevat unele dovezi că cei cu o dietă mai echilibrată și variată au o probabilitate mai mică de a avea microbiomi intestinali ce sugerează un risc crescut de Parkinson; cercetătorii afirmă că acest lucru ar putea sugera că modificarea dietei ar putea juca un rol în prevenirea Parkinsonului.
Un alt studiu recent condus de cercetători de la UCL a dezvăluit cum Parkinsonul se răspândește de la intestin la creier cu ajutorul celulelor imune, într-o descoperire care ar putea indica strategii terapeutice potențiale.
