Cercetătorii de la Stanford analizează diversitatea moleculară a populațiilor globale

Cercetătorii de la Stanford analizează diversitatea moleculară a populațiilor globale

Cercetătorii de la Școala de Medicină de la Stanford au descoperit că etnia și geografia pot influența compunerea moleculară a oamenilor, inclusiv metabolismul, imunitatea, microbiota intestinală și îmbătrânirea biologică.

Studiul, care va fi publicat în revista Cell pe 14 mai 2026, evidențiază interacțiunea complexă dintre genetică și mediu, oferind perspective importante pentru cercetători și clinicieni care doresc să înțeleagă mai bine îngrijirea sănătății pentru populații diverse.

Descoperirile preliminare oferă noi direcții pentru explorarea modului în care etnia și mediul afectează numeroase aspecte ale biologiei umane. Michael Snyder, PhD, este coautor senior al studiului, iar Nasim Barapour, PhD, este coautor principal.

Studiul a folosit o abordare analitică amplă, măsurând o varietate de molecule din corpul uman, inclusiv lipide, microbi, proteine și metaboliți, pentru a construi o nouă viziune asupra diversității moleculare umane în funcție de populație și geografie.

Snyder a declarat: „Pentru prima dată, am analizat în profunzime persoane din întreaga lume. Acest lucru ne permite să vedem ce proprietăți, cum ar fi metaboliții și microbi, sunt corelate cu etnia și care cu geografia.”

O imagine moleculară globală a fost realizată prin analiza probelor de la 322 de indivizi sănătoși, toți participanți la o conferință, având origini europene, est-asiatice și sud-asiatice și trăind în Asia, Europa și America de Nord. Având participanți cu același fundal etnic, dar din diferite locații geografice, cercetătorii au putut să deosebească efectele ancestrale genetice de cele ale mediului.

Studiul a identificat semnături moleculare asociate cu etnia: participanții sud-asiatici au arătat niveluri mai ridicate de expunere la patogeni, în timp ce persoanele de origine europeană au prezentat o diversitate microbiană intestinală mai mare și niveluri crescute ale metaboliților asociați cu bolile cardiovasculare. Aceste tipare au fost constante, indiferent de locul în care au trăit participanții, subliniind un component genetic puternic în formarea identității moleculare umane.

De asemenea, locul în care oamenii trăiesc lasă o amprentă măsurabilă asupra biologiei. Relocarea geografică, adică persoanele care nu mai locuiesc pe continentul strămoșilor lor, a fost asociată cu schimbări semnificative în rețelele metabolice și lipidice, inclusiv căile colesterolului, acizilor biliari și acidului arahidonic, precum și modificări selective în microbiomul intestinal.

Una dintre cele mai remarcabile descoperiri ale studiului se referă la relația dintre geografie și vârsta biologică, un indicator al vârstei celulelor și țesuturilor corpului la nivel molecular, care poate diferi de vârsta cronologică. Snyder a observat: „Est-asiaticii care trăiesc în afara Asiei au o vârstă biologică mai mare decât cei care locuiesc în Asia. Pentru europeni, cei care trăiesc în afara Europei sunt mai tineri.”

Aceste modele divergente de îmbătrânire subliniază modul în care mediul poate modula vârsta biologică și pun întrebări importante despre stilul de viață, dietă și factorii microbiomului care pot accelera sau încetini procesul de îmbătrânire.

Printre descoperirile mecaniste noi ale studiului, cercetătorii au identificat o legătură între expresia unui gen cheie de telomerază, asociat cu îmbătrânirea celulară și longevitatea, și microbul intestinal Oscillospiraceae UCG-002, mediat de sfingomielină, o moleculă lipidică. Această descoperire deschide noi căi pentru a înțelege modul în care microbiomul intestinal poate influența îmbătrânirea la nivel molecular.

Setul de date generat de acest studiu reprezintă o resursă cu acces deschis care va fi valoroasă pentru avansarea medicinei de precizie, adaptând tratamentele medicale la caracteristicile individuale ale fiecărui pacient. Prin elucidarea modului în care etnia și mediul interacționează pentru a modela biologia moleculară, descoperirile pun bazele unor strategii de diagnostic, terapeutice și preventive mai echitabile și eficiente pentru populațiile globale diverse.