Cercetătorii explică de ce pierderea în greutate cu Ozempic și Wegovy se stabilizează
Cercetătorii de la Institutul Național de Sănătate (NIH) au descoperit detalii noi despre modul în care medicamentele pentru slăbit GLP-1, precum semaglutida, influențează celulele cerebrale, dezvăluind procese interne de semnalizare pe care oamenii de știință abia au început să le înțeleagă.
Descoperirile, bazate pe experimente efectuate pe șoareci, explică de ce aceste medicamente au efecte diferite de la o persoană la alta și de ce efectele lor se diminuează adesea în timp.
Agoniștii de receptor GLP-1, inclusiv medicamentele Ozempic și Wegovy, sunt deja cunoscuți pentru capacitatea lor de a reduce apetitul și de a promova pierderea în greutate. De asemenea, cercetătorii au identificat regiunile cerebrale implicate în aceste efecte. Până acum, se știa mult mai puțin despre ce se întâmplă în interiorul neuronilor vizați de aceste medicamente.
„Știm mult mai puțin despre detaliile mecanismelor care au loc în neuronii pe care aceste medicamente îi vizează. Prin aprofundarea acestor mecanisme, începem să răspundem la unele dintre aceste întrebări”, a declarat coautorul Andrew Lutas.
Echipa de cercetare a folosit imagistica prin fluorescență pentru a monitoriza modul în care semaglutida a afectat țesutul cerebral viu din șoareci. Studiul a fost condus de autorul principal, Claire Gao.
Prin blocarea sau îndepărtarea unor molecule de semnalizare specifice din interiorul neuronilor, cercetătorii au reușit să determine care căi celulare au avut cel mai mare impact asupra efectelor de pierdere în greutate.
Experimentele lor au arătat că impactul semaglutidei depindea în mare măsură de creșterea nivelurilor de monofosfat de adenozină ciclică, sau cAMP, în zona postrema, o parte a creierului implicată în reglarea apetitului. Răspunsul nu a fost același în fiecare neuron.
„Nu a fost un fenomen de tip totul sau nimic. Am observat că răspunsurile cAMP în celule au variat pe un continuum”, a adăugat coautorul Michael Krashes.
Cercetătorii au descoperit că unii neuroni au menținut niveluri ridicate de cAMP pentru perioade mai lungi, în timp ce semaglutida era prezentă. Alte celule au arătat doar creșteri temporare. Conform autorilor, unele celule pot reduce răspunsul lor prin internalizarea sau descompunerea receptorilor GLP-1.
Echipa a testat, de asemenea, dacă ar putea prelungi aceste semnale. Utilizând medicamentul roflumilast pentru a bloca PDE4, o enzimă care descompune cAMP, au reușit să mute mai mulți neuroni către un răspuns de lungă durată.
Această descoperire ridică posibilitatea ca viitoarele tratamente GLP-1 să rămână eficiente pentru perioade mai lungi, reducând frecvența cu care pacienții trebuie să facă injecții. Oamenii de știință cred, de asemenea, că acest tip de modulare a cAMP ar putea ajuta oamenii să depășească platourile de pierdere în greutate frecvent raportate cu medicamentele GLP-1. Cercetătorii avertizează că este nevoie de mult mai multe studii înainte ca aceste posibilități să poată fi confirmate.
Una dintre limitările studiului a fost că cercetătorii au putut observa semnalizarea intracelulară în țesutul cerebral doar timp de câteva ore. Echipa speră să utilizeze tehnici mai noi în studii viitoare pentru a urmări modul în care medicamentele GLP-1 afectează neuronii pe parcursul a zilelor sau chiar săptămânilor.
Descoperirile oferă o privire mai profundă asupra chimiei cerebrale din spatele medicamentelor GLP-1 și ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente pentru pierderea în greutate mai eficiente în viitor.
