Consumul de junk food în copilărie poate afecta creierul pe termen lung
Copiii care consumă frecvent alimente bogate în grăsimi și zahăr pot suferi modificări durabile ale creierului, efecte care persistă mult timp după ce dieta se îmbunătățește, conform unui nou studiu realizat de Universitatea College Cork (UCC).
Cercetătorii au descoperit că bacteriile intestinale benefice și fibrele prebiotice ar putea ajuta la reducerea unor astfel de efecte pe termen lung și la susținerea unor comportamente alimentare mai sănătoase în viitor.
O echipă de la APC Microbiome, un centru de cercetare de vârf aflat la UCC, a constatat că dietele nesănătoase din copilărie pot altera modul în care creierul controlează apetitul și alimentația. Aceste modificări au persistat chiar și după încheierea dietei nesănătoase și revenirea greutății corporale la normal.
Copiii de astăzi sunt înconjurați de alimente procesate, care sunt foarte promovate și ușor accesibile. Alimentele bogate în zahăr și grăsimi au devenit obiceiuri comune la petrecerile de ziua de naștere, evenimentele școlare, activitățile sportive și chiar ca recompense pentru un comportament bun. Cercetătorii afirmă că această expunere constantă poate influența preferințele alimentare încă din copilărie și poate încuraja obiceiuri alimentare care continuă în viața adultă.
Studiul, publicat în Nature Communications, a arătat că expunerea timpurie la alimente bogate în calorii și sărace în nutrienți poate avea efecte durabile asupra comportamentului alimentar. Cercetătorii au utilizat un model preclinic pe șoareci și au descoperit că animalele expuse la o dietă bogată în grăsimi și zahăr în copilărie au prezentat modificări persistente ale comportamentului alimentar în perioada adultă.
Echipa a corelat aceste efecte comportamentale cu perturbări ale hipotalamusului, o regiune a creierului responsabilă de reglementarea apetitului și a echilibrului energetic.
Studiul a explorat, de asemenea, dacă țintirea microbiomului intestinal ar putea ajuta la contracararea acestor efecte. Oamenii de știință au testat o tulpină bacteriană benefică (Bifidobacterium longum APC1472) împreună cu fibrele prebiotice (fructo-oligosacharide (FOS) și galacto-oligosacharide (GOS)), prezente în mod natural în alimente precum ceapa, usturoiul, prazul, sparanghelul și bananele, dar și disponibile pe scară largă în alimentele fortificate și suplimentele prebiotice.
Conform descoperirilor, ambele abordări au arătat beneficii potențiale atunci când au fost administrate pe parcursul întregii vieți.
„Descoperirile noastre arată că ceea ce mâncăm în copilărie contează cu adevărat”, a declarat Dr. Cristina Cuesta-Martí. „Expunerea dietetică timpurie poate lăsa efecte ascunse, pe termen lung, asupra comportamentului alimentar, care nu devin vizibile imediat prin greutate.”
Cercetătorii au constatat că dietele nesănătoase din copilărie au perturbat căile cerebrale legate de comportamentul alimentar, iar efectele au continuat în viața adultă. Descoperirile sugerează că acest lucru ar putea crește riscul de obezitate mai târziu în viață.
Este important de menționat că modificarea microbiotei intestinale a ajutat la reducerea acestor efecte pe termen lung. Tulpina probiotica Bifidobacterium longum APC1472 a îmbunătățit semnificativ comportamentul alimentar, provocând doar modificări minore în microbiomul general, sugerând un efect foarte țintit. În același timp, combinația prebiotică (FOS+GOS) a produs modificări mai ample în microbiomul intestinal.
„Este esențial ca descoperirile noastre să arate că țintirea microbiotei intestinale poate diminua efectele pe termen lung ale unei diete nesănătoase din copilărie asupra comportamentului alimentar ulterior. Susținerea microbiotei intestinale încă din naștere contribuie la menținerea unor comportamente alimentare mai sănătoase în viața ulterioară”, a spus Dr. Harriet Schellekens.
Profesorul John F. Cryan a afirmat: „Studiile ca aceasta exemplifică modul în care cercetarea fundamentală poate conduce la soluții inovatoare pentru provocările majore ale societății. Prin dezvăluirea modului în care dieta din copilărie modelează căile cerebrale implicate în reglementarea alimentației, acest studiu deschide noi oportunități pentru intervenții bazate pe microbiotă.”
