Creșterea IMC în copilăria timpurie poate indica dezvoltarea musculară, nu acumularea de grăsime
Un nou studiu publicat în The Journal of Nutrition, o revistă de specialitate revizuită de colegi a American Society for Nutrition, oferă noi perspective asupra unei enigme vechi legate de obezitatea infantilă.
Cercetarea a constatat că, deși indexul masei corporale (IMC) începe să crească în copilăria timpurie, în perioada cunoscută sub numele de rebound adipos, când IMC-ul crește după o scădere inițială, raportul talie-înălțime, o măsură care reflectă mai bine grăsimea corporală, continuă să scadă. Aceasta sugerează că creșterea IMC în această etapă reflectă în principal dezvoltarea țesuturilor slabe, cum ar fi mușchii și oasele, mai degrabă decât acumularea de grăsime corporală.
Studiul s-a bazat pe o analiză a 2.410 copii și adolescenți cu vârste între 2 și 19 ani, care au participat la Sondajul Național de Sănătate și Nutriție din SUA (NHANES) din perioada 2021-2023. Cercetarea a fost condusă de Andrew Agbaje, MD, MPH, PhD, profesor asociat de epidemiologie clinică și sănătate a copilului la Universitatea din Finlanda de Est și șef al grupului de cercetare urFIT-child (Înțelegerea fitnessului și sănătății cardiometabolice la copii).
Rezultatele au arătat că IMC-ul a urmat modelul clasic de scădere în copilăria timpurie și a început să crească din nou în jurul vârstei de 6 ani, în timp ce raportul talie-înălțime a continuat să scadă.
Aceasta sugerează că creșterea IMC în această perioadă reflectă în principal dezvoltarea țesutului slab, contestând ideea de mult timp acceptată că un rebound adipos precoce semnalează un risc crescut de obezitate.
Declarațiile recente ale consensului global privind redefinirea și diagnosticarea obezității au recomandat ca obezitatea să nu fie diagnosticată doar pe baza IMC-ului, ci confirmată prin măsuri non-invazive, cum ar fi raportul talie-înălțime.
„Acest nou studiu întărește utilizarea înșelătoare a IMC-ului la copii, ale căror compoziții corporale se schimbă rapid în timpul creșterii, și riscul de a atribui funcții fiziologice patologiei, ceea ce ar putea duce la intervenții inutile. Raportul talie-înălțime ar trebui să fie încorporat ca prima măsură ieftină în diagnosticarea obezității pediatrice, cu IMC-ul utilizat ca instrument de confirmare datorită impreciziei sale”, a declarat Agbaje.
Pentru mai bine de 40 de ani, cercetătorii au descris reboundul adipos ca fiind momentul din copilărie, de obicei în jurul vârstei de 6 ani, când IMC-ul începe să crească din nou după o scădere inițială. IMC-ul este calculat utilizând înălțimea și greutatea unei persoane și este folosit frecvent ca instrument de screening pentru obezitate. Un rebound anterior a fost adesea considerat un semnal de avertizare pentru obezitatea viitoare.
Cu toate acestea, IMC-ul nu poate distinge între masa de grăsime, cum ar fi grăsimea corporală, și masa fără grăsime, inclusiv mușchii și oasele. Din această cauză, unii cercetători au pus la îndoială dacă reboundul aparent al IMC-ului reflectă o creștere a grăsimii corporale sau doar schimbări normale în compoziția corporală a copiilor pe măsură ce cresc.
În noul studiu, cercetătorii au reexaminat această problemă folosind raportul talie-înălțime, care compară talia unui copil cu înălțimea acestuia pentru a estima grăsimea abdominală. Grăsimea abdominală este asociată cu un risc mai mare de probleme de sănătate, inclusiv boli de inimă, diabet de tip 2, hipertensiune arterială, boli hepatice și fracturi osoase. Deoarece raportul talie-înălțime reflectă distribuția grăsimii și este mai puțin influențat de creșterea normală a mușchilor, acesta ar putea oferi o imagine mai clară a grăsimii corporale la copii.
Cercetătorii descriu nepotrivirea dintre IMC și raportul talie-înălțime ca un „reset al compoziției corporale”, o schimbare către dezvoltarea țesutului slab, care poate susține o creștere sănătoasă.
Această cercetare contribuie de asemenea la dovezile tot mai numeroase că IMC-ul singur poate să nu reflecte cu acuratețe compoziția corporală la copii, ale căror corpuri se schimbă rapid în timpul creșterii. Incorporarea raportului talie-înălțime ar putea oferi o imagine mai clară a grăsimii corporale și ar putea ajuta clinicienii să evite clasificarea greșită a schimbărilor normale de dezvoltare ca risc de obezitate.
Agbaje a fost recunoscut internațional pentru munca sa în sănătatea cardiometabolică pediatrică. El este primul câștigător al premiului American Society for Nutrition Foundation-Novo Nordisk Foundation Flemming Quaade Award for Innovative Approaches to Childhood Obesity, care recunoaște medicii la început de carieră care au adus contribuții remarcabile la prevenirea sau gestionarea obezității. În prezent, premiul Flemming Quaade va fi acordat la următoarea întâlnire științifică anuală a ASN, NUTRITION 2026, în perioada 25-28 iulie 2026, la National Harbor, Maryland, în apropiere de Washington, D.C.
