Diferențele de sănătate dintre afro-americani și americanii albi
De ce sunt afro-americanii mai bolnavi și mor mai tineri decât omologii lor albi și ce putem face în această privință?
În timpul pandemiei de COVID-19, rata mortalității în rândul afro-americanilor a fost de până la șase ori mai mare decât în rândul americanilor albi. Numărul mai mare al deceselor afro-americanilor în pandemie a evidențiat longevitatea redusă și mortalitatea ridicată de lungă durată în rândul acestora. „Din păcate, speranța de viață redusă a afro-americanilor precede pandemia de COVID-19 cu decenii.” Diferența de speranță de viață dintre persoanele de culoare și cele albe este de aproximativ trei ani în cazul femeilor și mai aproape de cinci ani în cazul bărbaților.
Diferențele în mortalitatea cauzată de COVID-19 ar putea fi legate de „accesul limitat la alimente sănătoase” din comunitățile predominant negre, de „densitatea locuințelor, nevoia de a munci sau altfel, imposibilitatea de a practica distanțarea socială”, dar și de „povara stării proaste de sănătate”. Mortalitatea și complicațiile cauzate de COVID-19 apar mai frecvent la persoanele cu afecțiuni preexistente, precum hipertensiunea, obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare, comorbidități mai frecvente în rândul afro-americanilor. După cum se poate vedea mai jos și la minutul 1:25 din videoclipul meu „How a Plant-Based Diet Can Help Reduce Racial Health Disparities”, aceasta înseamnă mai multă hipertensiune, mai mult diabet, mai multe accidente vasculare cerebrale și o probabilitate mai mare de deces la vârste fragede, din toate cauzele luate împreună.
Întrebarea este de ce? De ce „afro-americanii trăiesc mai bolnavi și mor mai tineri decât omologii lor albi”?
Un factor important este statutul socioeconomic. În Statele Unite, rasa este strâns legată de clasa socială, afro-americanii având de aproximativ două ori mai multe șanse să trăiască în sărăcie. În medie, nivelul de educație este și el mai scăzut. Totuși, chiar și în rândul afro-americanilor al căror statut socioeconomic este comparabil cu cel al albilor, rezultatele în sănătate sunt în continuare mai slabe, în ciuda nivelului mai ridicat de educație și a resurselor socioeconomice mai mari. Parte din explicație ține de comportamentele legate de stilul de viață. De exemplu, mai puțin de 5% dintre adulții afro-americani respectă ghidurile privind activitatea fizică. Ratele de fumat sunt comparabile, dar afro-americanii tind să fie expuși mai mult la fumul pasiv și au rate mai scăzute de renunțare la fumat. Acest lucru s-ar putea datora faptului că fumează mai des țigări mentolate, care sporesc potențialul de dependență al nicotinei. De ce mentolate? Pentru că marketingul companiilor de tutun pentru produsele mentolate vizează afro-americanii, după cum se poate vedea în reclamele de mai jos și la minutul 2:43 din videoclipul meu.
Vieți negre…Plămâni negri.
În mod similar, mesajele despre alimentație din emisiunile TV ale afro-americanilor arată că nu numai că programul de prim-time destinat audienței afro-americane conține mai multe reclame la alimente, dar această audiență ar putea primi aproape de trei ori mai multe reclame la alimente sărace în nutrienți, precum bomboanele și sucurile carbogazoase. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care afro-americanii tind să consume mai puține fructe și legume și sunt mai predispuși să mănânce alimente nesănătoase. Desigur, de unde să cumperi fructe și legume proaspete? În cartierele negre există mai puține supermarketuri decât în cele albe, și anume de patru ori mai puține. În schimb, cartierele negre se remarcă prin numărul mare de restaurante fast-food. Cartierele predominant negre au cu 60% mai multe restaurante fast-food pe milă pătrată decât cartierele predominant albe.
Desigur, „comportamentele alimentare nu explică pe deplin diferențele semnificative dintre modelele de boli legate de alimentație între grupurile rasiale”. Există diferențe în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, sărăcia, proprietatea asupra locuinței și accesul la serviciile medicale, după cum se poate vedea mai jos și la minutul 3:54 din videoclipul meu.
Toți acești factori pot influența rezultatele. Dar „deși există numeroși factori sociali și economici, precum rasismul și inegalitatea veniturilor, care contribuie la diferențele de sănătate, există dovezi solide că simplul fapt de a mânca o dietă mai bogată în alimente vegetale ar putea elimina diferențele în cazul bolilor cardiovasculare și al diabetului.”
Iată datele privind diabetul. Chiar și după ce s-au luat în calcul nivelul de educație, veniturile, activitatea fizică și indicele de masă corporală (IMC), persoanele nenegre care urmau diete strict vegetale aveau cu 57% mai puține șanse de a dezvolta diabet. În rândul veganilor de culoare, efectul a fost și mai pronunțat, cu 70% mai puține șanse. Și acest lucru a fost valabil după ce s-a ținut cont de IMC. Astfel, chiar și la aceeași greutate, veganii negri aveau cu 70% mai puține șanse de a dezvolta diabet decât omnivorii negri. Diferența rasială este de doar aproximativ jumătate, respectiv 36%. Prin urmare, creșterea riscului de diabet în rândul participanților de culoare a fost de aproximativ o treime, în timp ce protecția oferită de dietele vegane în acest subgrup a fost de aproximativ 70%. Chiar și o dietă vegetariană care include lactate și ouă ar putea compensa mai mult decât diferența rasială în riscul de diabet.
Greutatea lor nu este aceeași. Afro-americanii au rate mai mari de obezitate, ceea ce le reduce speranța de viață cu șase ani, însă vegetarienii și veganii negri au un risc de obezitate de mai puțin de jumătate față de cei care consumă carne. Și acest lucru este valabil după ajustarea diferențelor de activitate fizică. Astfel, chiar și la același nivel de exercițiu fizic, cei care consumau mai multe alimente vegetale aveau doar o fracțiune din riscul de obezitate.
Apoi, există hipertensiunea arterială. În rândul afro-americanilor, hipertensiunea este cel mai important factor care contribuie la creșterea povarii bolilor cardiovasculare și a mortalității. Totuși, vegetarienii și veganii negri, luați împreună, aveau cu 44% mai puține șanse de a dezvolta hipertensiune, un rezultat important, având în vedere că hipertensiunea este de obicei foarte răspândită în comunitățile negre. Nu s-a observat niciun beneficiu în rândul celor care au renunțat la toate celelalte tipuri de carne, dar au continuat să consume pește. Aceeași tendință s-a constatat și pentru colesterolul total și colesterolul LDL: șansele s-au redus cu jumătate în rândul vegetarienilor și veganilor negri. „Ca și în cazul persoanelor nenegre, aceste rezultate sugerează că dieta vegetariană are avantaje semnificative și la persoanele negre”, concluzionează cercetătorii.
Ce se întâmplă când vegetarienii sunt comparați cu veganii? Titlul studiului spune tot: „Factorii de risc pentru bolile cardiovasculare sunt mai scăzuți la veganii afro-americani comparativ cu vegetarienii lacto-ovo.” Acest lucru se știa deja atunci când veganii albi erau comparați cu vegetarienii. Totuși, până la acest studiu nu se știa dacă veganii afro-americani au un profil mai favorabil al colesterolului. Rezultatele au arătat un nivel semnificativ mai scăzut al colesterolului LDL la vegani. Desigur, veganii erau și semnificativ mai slabi, cu o greutate medie în limitele normale, comparativ cu vegetarienii supraponderali. Chiar și după ce s-a ținut cont de acest aspect, cei care consumau mai multe alimente vegetale aveau un nivel de colesterol semnificativ mai scăzut, după cum se poate vedea mai jos și la minutul 7:11 din videoclipul meu.
Așadar, dietele vegetale au un potențial considerabil de a promova sănătatea persoanelor negre din Statele Unite. De fapt, beneficiile ar putea fi și mai mari. De exemplu, afro-americanii suportă o povară excesivă a bolii renale cronice, nu numai din cauza hipertensiunii și diabetului mai frecvente, ci și din cauza factorilor genetici. Între 8% și 12% dintre afro-americani sunt purtători ai trăsăturii de anemie falciformă, ceea ce îi expune unui risc semnificativ mai mare de boală renală. Deși persoanele negre reprezintă o fracțiune relativ mică din populația SUA, ele reprezintă peste o treime din totalul pacienților aflați la dializă din cauza bolii renale cronice. Aici pot interveni dietele vegetale, despre care s-a demonstrat că protejează atât împotriva apariției, cât și a progresiei bolii renale cronice.
Trei sferturi dintre persoanele negre sunt, de asemenea, intolerante la lactoză, așa că ar putea beneficia și mai mult de pe urma unei diete vegetale. „Este inacceptabil că timp de decenii, sistemul american de sănătate a eșuat în ceea ce privește afro-americanii și alte comunități minoritare, atât în prevenția primară, cât și în cea secundară a bolilor cardiovasculare”, însă acest lucru face cu atât mai important ca ei să preia controlul asupra propriului destin în materie de sănătate.
Nota medicului
Alimentele și tutunul nu sunt singurele produse promovate special către americanii de culoare. Anterior, am vorbit despre pericolele pudrei de talc a companiei Johnson & Johnson în materialul Talcum Powder and Fibroids.
Pentru mai multe informații pe acest subiect, consultați webinarul găzduit de Plantrician Project, intitulat Global Health Disparities: A Dialogue.