De ce persoanele în vârstă se simt adesea mai bine emoțional? Mindfulness ar putea fi un răspuns
De ce persoanele în vârstă raportează adesea un nivel mai ridicat de bunăstare emoțională, în ciuda faptului că se confruntă cu mai multe evenimente negative în viață?
Un studiu realizat în Statele Unite a explorat modul în care trăsăturile de personalitate și conștientizarea momentului prezent ar putea contribui la înțelegerea acestui paradox binecunoscut.
Studiul, publicat în revista Scientific Reports, a investigat dacă trăsăturile de personalitate și mindfulness-ul dispozițional influențează diferențele de vârstă în ceea ce privește bunăstarea emoțională. Persoanele în vârstă au, în general, o bunăstare emoțională mai bună decât tinerii, chiar dacă experimentează evenimente negative mai frecvente. Totuși, factorii psihologici care stau la baza acestui paradox rămân neclarificați.
Persoanele în vârstă percep viitorul ca fiind mai limitat, ceea ce le îndreaptă atenția spre momentul prezent. În contrast, tinerii sunt mai orientați spre viitor și cred că au un timp considerabil în față. Această orientare spre viitor este asociată cu îngrijorarea și anxietatea, în timp ce orientarea spre prezent este legată de o bunăstare emoțională mai bună.
Când sunt concentrați pe prezent, oamenii pot aprecia mai bine experiențele și evenimentele, având o biasare negativă mai redusă, datorită numărului mai mare de experiențe pozitive și neutre pe care le trăiesc zilnic. Orientarea spre prezent este, de asemenea, un component major al mindfulness-ului, care implică atenția conștientă, intenționată și fără judecată.
Studiile sugerează că mindfulness-ul dispozițional, care este tendința intrinsecă de a fi atent în viața de zi cu zi, este legat de o bunăstare emoțională mai bună și se corelează cu trăsături de personalitate asociate cu o stare de bine superioară. Până acum, cercetările nu au investigat trăsăturile de personalitate împreună cu mindfulness-ul dispozițional, lăsând neclar dacă acestea contribuie independent la diferențele de vârstă în bunăstarea emoțională.
Studiul a evaluat 129 de participanți cu o vârstă medie de 51,3 ani, incluzând 47 de persoane în vârstă, 40 de tineri și 42 de persoane de vârstă mijlocie. Majoritatea participanților erau femei (67%), albi (81%) și aveau studii superioare (95%). Vârsta mai înaintată a fost corelată cu o mai mare agreabilitate, mindfulness dispozițional, conștiinciozitate, deschidere și bunăstare emoțională pozitivă, dar și cu un neuroticism mai mic și o bunăstare emoțională negativă mai redusă.
În plus, mindfulness-ul dispozițional a fost asociat cu o bunăstare emoțională negativă mai scăzută și cu un nivel mai mic de neuroticism, dar și cu o bunăstare emoțională pozitivă mai înaltă, agreabilitate, conștiinciozitate și deschidere. Pe de altă parte, extraversia, conștiinciozitatea și agreabilitatea au fost corelate cu niveluri mai scăzute de bunăstare emoțională negativă și cu niveluri mai ridicate de bunăstare emoțională pozitivă.
Neuroticismul mai ridicat a fost asociat cu o bunăstare emoțională negativă mai mare, dar cu o bunăstare emoțională pozitivă mai scăzută, în timp ce deschiderea a fost asociată cu o bunăstare emoțională pozitivă mai mare. Vârsta a fost asociată indirect cu bunăstarea emoțională pozitivă prin intermediul neuroticismului; astfel, vârsta înaintată a fost corelată cu un nivel mai scăzut de neuroticism, ceea ce, la rândul său, a fost asociat cu o bunăstare pozitivă mai ridicată.
De asemenea, vârsta a fost asociată direct cu bunăstarea emoțională pozitivă. În plus, vârsta a fost asociată indirect cu bunăstarea emoțională negativă prin intermediul neuroticismului, agreabilității și mindfulness-ului dispozițional. În special, vârsta mai mare a fost legată de un nivel mai ridicat de mindfulness dispozițional și de un neuroticism mai scăzut, ceea ce a condus la o bunăstare emoțională negativă mai redusă. Vârsta mai mare a fost, de asemenea, asociată cu o agreabilitate mai mare, corelată cu o bunăstare emoțională negativă crescută. Totuși, cercetătorii au subliniat că acest rezultat contrar referitor la agreabilitate reflectă probabil un efect de supresie statistică.
Concluziile studiului sugerează că neuroticismul este singura trăsătură de personalitate care explică în mod fiabil și distinct diferențele de vârstă în bunăstarea emoțională. Totuși, cercetătorii au avertizat că designul transversal al studiului nu poate determina dacă asocierile observate reflectă schimbări de dezvoltare odată cu înaintarea în vârstă sau diferențe generaționale, nici nu pot stabili relațiile temporale dintre mindfulness, personalitate și bunăstarea emoțională. De asemenea, eșantionul relativ mic, predominant alb și feminin, provenind dintr-o singură regiune din SUA, precum și faptul că toate măsurile au fost auto-raportate și că a fost utilizată o singură măsură de mindfulness dispozițional, limitează generalizarea constatărilor.
În concluzie, vârsta mai înaintată a fost asociată cu un mindfulness dispozițional mai ridicat și cu o bunăstare emoțională mai bună. Mindfulness-ul dispozițional a mediat în mod statistic asocierea vârstei cu bunăstarea emoțională negativă, dar nu și cu cea pozitivă. Vârsta mai înaintată a fost asociată cu un neuroticism mai scăzut, care a mediat asocierea dintre vârstă și bunăstarea emoțională atât pozitivă, cât și negativă. Acești rezultati sugerează că neuroticismul și mindfulness-ul dispozițional pot contribui în mod unic la paradoxul bunăstării emoționale.
