De ce apelăm la mâncarea reconfortantă? Un studiu pe 1.203 adulți oferă răspunsuri
Un studiu recent publicat în British Journal of Nutrition a analizat relațiile dintre așteptările emoționale legate de alimente, calitatea dietei și consumul de mâncare reconfortantă în rândul adulților din Regatul Unit.
Studiul a inclus un eșantion de 1.203 adulți, ale căror date dietetice și sociodemografice au fost evaluate împreună cu răspunsurile lor la imagini cu alimente, permițând cercetătorilor să analizeze cum brandingul și clasificarea nutrițională se corelează cu efectele emoționale anticipate. De asemenea, s-au examinat așteptările legate de emoțiile negative și relația acestora cu consumul de mâncare reconfortantă.
Cercetările au arătat că participanții se așteptau, în medie, ca alimentele bogate în grăsimi, sare și/sau zahăr (HFSS) să genereze emoții mai pozitive decât alimentele non-HFSS, deși brandingul nu a crescut constant aceste așteptări. Analizele au identificat asocieri mici între așteptările pozitive pentru alimentele HFSS și o calitate mai slabă a dietei, precum și un consum mai frecvent de mâncare reconfortantă.
Contextul studiului subliniază că o dietă de calitate slabă este o problemă majoră de sănătate publică în Regatul Unit. Conform datelor naționale, 82% dintre adulți consumă cantități excesive de grăsimi, 70% excesive de sare, iar 81% excesive de zahăr. În cadrul eșantionului studiat, 58,9% aveau scoruri de calitate a dietei sub 12, clasificate ca fiind inadecvate.
Studiile anterioare au investigat legătura dintre consumul de mâncare reconfortantă, definit ca mâncatul în răspuns la emoții negative, și rezultatele legate de greutate. Autorii au menționat că aproximativ unul din șase adulți recurge frecvent la mâncarea reconfortantă, iar 54% dintre aceștia au raportat un consum mai frecvent decât „aproape niciodată”, inclusiv 26% care au făcut acest lucru destul de des sau foarte des.
Deși au fost dezvoltate diverse modele psihologice pentru a descrie consumul emoțional, teoria așteptărilor oferă o explicație pentru comportamentele alimentare învățate. Aceasta propune că amintirile experiențelor emoționale anterioare influențează așteptările oamenilor legate de consumul anumitor alimente și, potențial, alegerile ulterioare.
Studiul a fost realizat cu scopul de a aborda această lacună de cunoștințe și de a informa politicile de sănătate publică în domeniul dietei. Studiul a fost realizat pe platforma Prolific, având ca participanți 1.203 adulți din Regatul Unit (vârsta medie de 46,7 ani; 52,0% femei; 86,6% albi), recrutarea fiind concepută pentru a reflecta populația națională în funcție de vârstă, sex și rasă/etnie.
Chestionarul a solicitat fiecărui participant să vizualizeze 18 imagini cu alimente și băuturi non-alcoolice dintr-o selecție de 36, incluzând 12 articole generice și șase de marcă pentru fiecare participant. Cele mai multe imagini proveneau din Restrain Food Database, iar imaginile cu băuturi erau preluate din Freepik și Coca-Cola.
Profilurile nutriționale ale articolelor selectate au fost clasificate conform statutului HFSS, calității nutriționale și nivelului de procesare. Cercetătorii au cuantificat așteptările specifice participanților folosind Anticipated Effects of Food Scale-Brief (AEFS-Brief), un chestionar validat. De asemenea, calitatea dietei participanților a fost evaluată folosind un chestionar scurt de frecvență alimentară (SFFFQ), iar consumul de mâncare reconfortantă a fost măsurat printr-o întrebare unică evaluată pe o scară de frecvență de cinci puncte.
Printre descoperirile studiului, scorurile medii de așteptare pozitivă au fost cele mai ridicate pentru înghețata sundae (4,21), ciocolată (4,08), căpșuni (4,07), prăjitură (3,99) și cine tradiționale (3,93). Cele mai scăzute scoruri au fost observate pentru curry cu creveți (2,91), salată (2,93) și morcovi (2,96). Clasificarea înaltă a căpșunilor și cinei tradiționale sugerează că așteptările pozitive nu erau limitate doar la alimentele HFSS.
Modelarea multilevel a identificat o mică interacțiune între clasificarea HFSS și branding, însă brandingul nu a crescut constant emoțiile pozitive anticipate. Cercetătorii au avertizat că comparația a fost limitată de numărul mic de alimente de marcă non-HFSS din setul de imagini. Analizele de corelație au arătat asocieri mici între așteptările pozitive mai ridicate pentru articolele HFSS și o calitate mai slabă a dietei, în special pentru sundaes, băuturi carbogazoase și ciocolată. Dintre alimentele non-HFSS, salata a fost singurul articol pentru care așteptările pozitive mai mari au fost semnificativ asociate cu o calitate mai bună a dietei.
În cele din urmă, un consum mai frecvent de mâncare reconfortantă a fost asociat cu așteptări pozitive mai puternice pentru multe alimente HFSS și așteptări negative pentru aproape toate alimentele, inclusiv cele non-HFSS. Asocierile legate de așteptările negative au fost, în general, mai puternice decât cele legate de așteptările pozitive pentru alimentele HFSS.
Concluziile studiului sugerează că recompensele emoționale anticipate ar putea fi corelate cu comportamentele alimentare, alături de preferințele gustative și alte influențe. Deoarece studiul a fost transversal și s-a bazat pe răspunsuri auto-raportate la fotografiile alimentelor, nu poate stabili o relație cauză-efect. Gama limitată de alimente de marcă non-HFSS restricționează, de asemenea, interpretarea rezultatelor legate de branding. Practicienii clinici ar putea evalua intervenții comportamentale personalizate „de provocare a așteptărilor”, ghidând pacienții să reevalueze dacă alimentele reconfortante chiar ajută la atenuarea suferinței. De asemenea, factorii de decizie ar putea lua în considerare restricționarea publicității și indiciilor promoționale pentru alimentele HFSS, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru a testa dacă această abordare îmbunătățește comportamentele alimentare.
