Exercițiul nu doar întărește inima, ci o reconfigurează
Exercițiul fizic regulat poate aduce beneficii inimii într-un mod pe care oamenii de știință abia acum încep să-l înțeleagă.
Pe lângă îmbunătățirea fitnessului cardiovascular, cercetările recente sugerează că exercițiile aerobice moderate reconfigurează nervii care reglează funcția cardiac. Aceste descoperiri ar putea ajuta medicii să dezvolte tratamente mai precise pentru afecțiunile cardiace frecvente.
Cercetătorii de la Universitatea din Bristol (Marea Britanie) au descoperit, pentru prima dată, că antrenamentele aerobice regulate schimbă nervii care controlează inima diferit pe partea stângă și pe cea dreaptă a corpului. Studiul, publicat în Autonomic Neuroscience, a scos la iveală o diferență remarcabilă între cele două părți, care ar putea îmbunătăți strategiile de tratament pentru aritmii, dureri în piept, angină și sindromul „inimii frânte” indus de stres.
Dr. Augusto Coppi, de la Universitatea din Bristol, a declarat: „Descoperirea subliniază un model stânga-dreapta anterior ascuns în sistemul nostru „autopilot” care ajută la funcționarea inimii.”
„Aceste grupuri de nervi acționează ca un dimmer pentru inimă și am arătat că exercițiul fizic moderat le remodela în mod specific pe o parte. Aceasta ar putea explica de ce anumite tratamente funcționează mai bine pe o parte decât pe cealaltă și, în viitor, ar putea ajuta medicii să vizeze terapiile mai precis și eficient.”
Proiectul a fost realizat în colaborare cu University College London (UCL), Universitatea din São Paulo (USP) și Universitatea Federală din São Paulo (UNIFESP) din Brazilia. Folosind tehnici avansate de imagistică tridimensională cunoscute sub numele de stereologie, echipa a examinat modul în care exercițiul a schimbat grupurile de nervi care ajută la reglarea funcției cardiace.
După 10 săptămâni de antrenament, șobolanii care au făcut exerciții aveau de aproximativ patru ori mai mulți neuroni în grupul de nervi cardiovasculari de pe partea dreaptă a corpului comparativ cu cei de pe partea stângă, în raport cu animalele neantrenate. În același timp, neuronii de pe partea stângă aproape că și-au dublat dimensiunea, în timp ce cei de pe partea dreaptă au devenit ușor mai mici. Aceste descoperiri sugerează că exercițiul reconfigurează rețeaua nervoasă a inimii în moduri diferite pe fiecare parte.
Dr. Coppi a explicat: „Ritmurile cardiace neregulate, cunoscute sub numele de aritmii, sindromul „inimii frânte” indus de stres și anumite tipuri de dureri în piept sunt adesea tratate prin reducerea activității ganglionilor stellati – micile noduri nervoase pereche din zona gâtului superior și a pieptului care transmit semnale „accelerează” către inimă.”
„Prin cartografierea modului în care exercițiul schimbă acești ganglioni pe fiecare parte, studiul oferă indicii care ar putea, într-o zi, să îmbunătățească proceduri precum blocajele nervoase sau denervarea pe partea cea mai probabil să ajute. Descoperirile sunt la început și au fost realizate pe șobolani, astfel că ar fi necesare studii clinice ulterioare.”
Deși cercetările sunt încă în stadiu incipient și s-au desfășurat pe șobolani, rezultatele ridică posibilitatea ca terapiile viitoare să fie personalizate pentru a viza mai eficient o parte a acestor grupuri nervoase. Această abordare ar putea îmbunătăți tratamentele pentru aritmii, sindromul „inimii frânte” indus de stres și angina greu de tratat.
Cercetătorii intenționează acum să investigheze cum aceste modificări structurale afectează performanța inimii atât în timpul exercițiului, cât și în repaus. De asemenea, vor să determine dacă același model stânga-dreapta apare în alte modele animale și la oameni, folosind markeri noninvazivi.
Dr. Coppi a adăugat: „Înțelegerea acestor diferențe stânga-dreapta ar putea ajuta la personalizarea tratamentelor pentru tulburările de ritm cardiac și angină. Pasul nostru următor este să testăm cum aceste modificări structurale se corelează cu funcția și dacă modele similare apar la animale mai mari și la oameni.”
