Fibrele nervoase din melanom contribuie la încetinirea creșterii tumorii

Fibrele nervoase din melanom contribuie la încetinirea creșterii tumorii

Fibrele nervoase din melanome pot încetini creșterea acestor tumori, conform unui studiu realizat de cercetători de la Weill Cornell Medicine.

Aceste descoperiri ajută la clarificarea domeniului emergent al neuroștiinței cancerului și ar putea influența viitoarele strategii terapeutice.

Studiul, publicat pe 29 aprilie în revista Neuron, a folosit modele animale de melanom pentru a examina prezența și efectele nervilor periferici care cresc în tumori. Cercetătorii au descoperit că nervii sistemului nervos simpatic sunt adesea abundenti în aceste tumori și pot inhiba creșterea tumorală prin reducerea numărului de macrofage locale, care susțin tumora.

Nervii sistemului nervos au fost de obicei considerați un factor care favorizează creșterea cancerului, dar aici s-a constatat că pot acționa ca o frână asupra creșterii tumorale în anumite contexte. Acum, cheia va fi să vedem cât de relevant este acest lucru pentru cancerele umane și cum putem activa această frână pentru a ajuta pacienții cu cancer.

Persoanele din sistemul nervos periferic formează un sistem de nervi ramificat care se extinde dincolo de creier și măduva spinării. Acesta include nervii senzoriali care sunt responsabili pentru senzații precum căldura, frigul, durerea și mâncărimea, precum și nervii sistemului nervos simpatic, care transmit semnale de la creier pentru a influența funcțiile diverselor organe. În piele, majoritatea fibrelor nervoase simpatice pot elibera hormonul de stres norepinefrină, afectând celulele imune, glandele sudoripare și alte ținte ca parte a răspunsului de „luptă sau fugă”.

Nervii periferici sunt frecvent întâlniți în tumori, dar abia în ultimii ani cercetătorii au început să investigheze rolurile acestor nervi în rezultatele cancerului. Majoritatea acestor studii au descoperit că nervii senzoriali și simpatici pot amplifica creșterea tumorii, de exemplu, prin eliberarea de molecule care suprimă imunitatea antitumorală. Totuși, în ultimii ani, au existat indicii că nervii periferici pot, în unele cazuri, încetini creșterea tumorii.

Dr. Simon și echipa sa au expertiză în studierea creșterii și supraviețuirii fibrelor nervoase periferice, în special a celor care cresc în piele. „Știam că acești nervi intră în melanom, dar studiul rolului lor în creșterea cancerului nu a fost obiectivul nostru principal”, a declarat Dr. Simon. „Dar am avut norocul să primim un sprijin generos din partea Pershing Square Sohn Cancer Research Alliance, care ne-a permis să ne asumăm riscuri și să explorăm în detaliu aceste interacțiuni nerv-tumoră.”

„Am folosit o tehnică numită etichetare imună pe întregul preparat, prin care un întreg eșantion de țesut este făcut optically transparent, pentru a număra, identifica și urmări traseele nervilor din tumori”, a explicat Dr. Tingting Liu, primul autor al studiului și asociat de cercetare postdoctoral în laboratorul Simon.

Investigațiile inițiale au relevat că nervii sensibili la durere și nervii simpatici erau prevalenți în melanome, numărul acestora crescând pe măsură ce tumorile se dezvoltau, în special în cazurile de tumori care cresc mai încet. Nervii sensibili la durere, conform studiilor anterioare, păreau să aibă un efect pro-tumoral – epuizarea acestora a inhibat creșterea tumorii – dar nervii simpatici au exercitat, surprinzător, un efect anti-tumoral.

Nervii simpatici identificați în studiu eliberează norepinefrină, care poate activa receptori numiți receptori adrenergici pe alte celule din apropiere. Cercetătorii au urmărit efectul anti-tumoral în modelele lor până la un subset de receptori adrenergici numiți receptori adrenergici alfa și au identificat celulele imune numite macrofage ca ținte celulare principale ale acestui semnal adrenergic alfa. Tumorile transformă adesea macrofagele în aliați, de exemplu, prin schimbarea acestora într-o stare imunosupresivă, dar semnalizarea adrenergică alfa a redus numărul acestor macrofage pro-tumorale, încetinind astfel creșterea tumorii.

Descoperirile deschid perspectiva unor viitoare terapii anti-cancer care vizează nervii simpatici din tumori sau chiar receptorii adrenergici alfa pe macrofagele asociate tumorii. Medicamentele care vizează acești receptori sunt deja utilizate ca medicamente comune pentru hipertensiune. Pentru moment, Dr. Simon plănuiește să continue cu cercetări fundamentale suplimentare, de exemplu, pentru a descompune modul în care acești receptori adrenergici sunt activați și semnalizează în cancerele umane.

„Este încă mult de făcut în ceea ce privește biologia fundamentală aici”, a spus el.