Creșterea incidenței cancerului hepatic la nivel global din cauza riscurilor metabolice
Cancerul hepatic primar continuă să reprezinte o provocare majoră pentru sănătatea globală, ocupând locul trei în clasamentul cauzelor de deces asociate cancerului la nivel mondial.
În ciuda progreselor în tratament și prevenire, atât incidența, cât și mortalitatea rămân alarmant de ridicate, cu aproape 870.000 de noi cazuri raportate în 2022. Carcinomul hepatocelular reprezintă aproape 80% din aceste cazuri. Este notabil că China își asumă peste 40% din povara globală, reflectând atât expunerea istorică la hepatita virală, cât și riscurile emergente legate de stilul de viață.
Cercetătorii observă din ce în ce mai mult o tranziție epidemiologică critică, de la cauze infecțioase, cum ar fi hepatitele B și C, la boala hepatică steatoasă asociată disfuncției metabolice (MASLD), o afecțiune legată de obezitate, diabet și tulburări metabolice.
O echipă de cercetare condusă de Jian Zhou și Ao Huang, din cadrul Departamentului de Chirurgie Hepatobiliară și Transplant Hepatic al Institutului de Cancer Hepatic, Spitalul Zhongshan, Universitatea Fudan, China, împreună cu Dan G. Duda de la Laboratoarele Steele pentru Biologia Tumorilor, Departamentul de Oncologie Radiologică, Spitalul General din Massachusetts și Universitatea Harvard, SUA, a realizat o analiză cuprinzătoare folosind baze de date globale despre cancer, inclusiv GLOBOCAN 2022 și studiul Global Burden of Disease (GBD), integrând date epidemiologice, demografice și de factori de risc etiologici pentru a identifica tendințe și factori determinanți ai cancerului hepatic la nivel mondial și în China.
Rezultatele au fost publicate online pe 27 martie 2026 și ulterior în Volumul 5, Issue 1 al Portal Hypertension & Cirrhosis pe 31 martie 2026.
Studiul relevă că, deși ratele de incidență și mortalitate standardizate pe vârstă au arătat scăderi ușoare în ultimele decenii, numărul absolut de cazuri este prognozat să crească dramatic, ajungând la peste 1,5 milioane anual până în 2050, dacă tendințele actuale persistă. Această creștere este în mare parte determinată de prevalența în creștere a MASLD, care devine un contributor major alături de cauzele tradiționale, cum ar fi infecțiile hepatitice.
Deși vaccinarea extinsă împotriva hepatitei B și terapiile antivirale au redus cu succes ratele cancerului hepatic legate de virus, factorii de risc metabolici, inclusiv obezitatea, diabetul, alimentația precară și inactivitatea fizică, devin rapid conducători dominanți.
În același timp, studiul subliniază disparități semnificative între regiuni și populații. Ratele mai ridicate de incidență și mortalitate sunt concentrate în regiunile cu venituri mici și medii, unde accesul limitat la vaccinare, screening și tratament agravează rezultatele. Riscul este mai mare în rândul bărbaților, adulților în vârstă și populațiilor dezavantajate din punct de vedere socioeconomic. Expuzițiile de mediu, în special contaminarea cu aflatoxină în alimente, continuă să joace un rol semnificativ în anumite regiuni, complicând riscurile existente.
„Cancerul hepatic este din ce în ce mai influențat de factori prevenibili și modificabili”, a declarat Zhou. „Această schimbare prezintă atât o provocare, cât și o oportunitate – deși povara bolii poate crește, o mare proporție de cazuri ar putea fi evitate prin intervenții țintite.”
Cercetătorii subliniază că până la 60% dintre cazurile de cancer hepatic sunt prevenibile prin strategii precum vaccinarea, modificarea stilului de viață, îmbunătățirea siguranței alimentelor și managementul precoce al bolii. Pe termen scurt, aceste descoperiri ar putea informa campaniile de sănătate publică care promovează diete mai sănătoase, activitate fizică și screening de rutină pentru persoanele cu risc ridicat. Pe termen lung, integrarea inteligenței artificiale în îngrijirea clinică ar putea transforma managementul cancerului hepatic, permițând predicția personalizată a riscurilor, diagnosticarea mai timpurie și planificarea tratamentului mai eficient, în special în mediile cu resurse limitate, unde detectarea timpurie rămâne o provocare.
„Prin combinarea prevenției, detectării timpurii și inovației tehnologice, avem instrumentele necesare pentru a reduce semnificativ mortalitatea cauzată de cancerul hepatic în următorul deceniu”, a subliniat Huang.
„Cu toate acestea, accesul echitabil la aceste intervenții va fi esențial pentru a obține un impact global semnificativ”, a adăugat Duda.
Pe lângă implicațiile clinice, această cercetare este de așteptat să stimuleze colaborări interdisciplinare între sectoarele sănătății publice, oncologie, știința datelor și politică. Studiul subliniază necesitatea unor eforturi globale coordonate pentru a aborda atât provocările de sănătate infecțioasă, cât și pe cele metabolice, în special în regiunile în dezvoltare rapidă. Pe termen lung, astfel de strategii integrate ar putea conduce la diagnostice mai timpurii, rate de supraviețuire îmbunătățite și costuri reduse ale îngrijirii medicale, reducând în cele din urmă povara globală a cancerului hepatic.
