Îngrijirea pozitivă și disciplina consecventă reduc problemele comportamentale și emoționale ale copiilor
Nu există o metodă unică de a crește un copil, însă diferitele stiluri de parenting sunt asociate cu comportamentul copiilor.
Un nou studiu, publicat pe 30 septembrie 2026 în jurnalul open access PLOS One, a identificat profiluri de practici parentale bazate pe date și a investigat modul în care acestea se corelează cu problemele comportamentale și emoționale ale copiilor, în general grupate în comportamente de internalizare (ex.: retragere, anxietate, depresie) și comportamente de externalizare (ex.: agresivitate, comportament opus, probleme de atenție).
Coordonatorul echipei de cercetare, Dr. Xiaoye Xu, un profesor asistent de psihologie la SUNY Cortland, SUA, a analizat aceste comportamente la peste 2.700 de copii cu vârste cuprinse între cinci și 18 ani, folosind datele adunate de Programul ECHO (Environmental influences on Child Health Outcomes) al Institutelor Naționale de Sănătate (NIH). Părinții au completat chestionare despre abordarea lor în parenting și comportamentul copiilor.
În urma răspunsurilor, cercetătorii au identificat trei profiluri parentale. Primul a fost cel de parenting pozitiv ridicat, cu o supraveghere mai bună – termenul „parenting pozitiv” se referă la îngrijirea caldă și receptivă, cum ar fi aprecierea comportamentului bun și implicarea activă în viața copilului. Celelalte două profiluri au fost parenting pozitiv mai scăzut, cu o supraveghere medie, și parenting pozitiv mediu, cu o supraveghere mai slabă. Deși aceste profiluri nu reprezintă întreaga gamă de abordări parentale, această diversitate a permis cercetătorilor să analizeze efectele parentingului pozitiv și ale nivelului de supraveghere împreună.
Comportamentele de externalizare și internalizare au fost cele mai reduse în rândul copiilor crescuți cu parenting pozitiv ridicat și o supraveghere bună. Aceste comportamente erau mai frecvente în profilul de parenting pozitiv mai scăzut, cu o supraveghere medie, și cele mai ridicate în rândul copiilor din profilul de parenting pozitiv mediu, cu o supraveghere slabă.
Separat, cercetătorii au examinat fiecare comportament parental în mod individual, în loc să le considere parte a unui profil mai amplu. Această analiză a arătat că disciplina inconsistentă – modul în care părinții aplică reguli într-o manieră imprevizibilă – era asociată cu mai multe probleme de internalizare și externalizare, indiferent de profilul parental mai larg al familiei. Supravegherea slabă, analizată astfel, era corelată specific cu mai multe probleme de externalizare, precum agresivitatea și dificultățile de atenție, dar nu era semnificativ legată de problemele de internalizare, cum ar fi anxietatea și depresia.
Rezultatele acestui studiu nu oferă o imagine completă a creșterii unui copil și a influențelor posibile. Datele se bazează pe autoevaluare – de cele mai multe ori, mamele au completat chestionarul, cu doar 52 de tați participanți, iar alți membri ai familiei sau comunității implicați în creșterea copilului nu au fost incluși. Cercetătorii au avut de asemenea doar o imagine de ansamblu a relației actuale părinte-copil, ceea ce îngreunează stabilirea unei relații cauză-efect, având în vedere că atât tacticile parentale, cât și comportamentul copilului pot evolua și se pot schimba în funcție de reacțiile celuilalt.
Autorii adaugă: „Într-un eșantion mare și diversificat de copii din SUA, am descoperit că anumite modele de parenting – nu doar comportamente individuale – contează pentru bunăstarea emoțională și comportamentală a copiilor. Copiii aveau tendința de a avea mai puține probleme emoționale și comportamentale atunci când părinții erau constant pozitivi, aplicau disciplina într-un mod constant și erau strâns implicați în viața de zi cu zi a copiilor. Este un reminder că micile comportamente parentale de zi cu zi pot aduna diferențe semnificative pentru copii.”
