Mănânci sănătos, dar ai ajuns la un platou în procesul de slăbire?
Mănânci sănătos, dar ai ajuns la un platou în procesul de slăbire? Află ce rol au porțiile, uleiul, gustările, proteinele și mesele din weekend. Primele kilograme pot dispărea relativ ușor, însă procesul de slăbire încetinește uneori după câteva săptămâni sau luni. Specialiștii explică de ce o alimentație considerată sănătoasă poate conține în continuare prea multe calorii și ce aspecte merită verificate înainte de a reduce drastic porțiile.
De ce apare platoul în procesul de slăbire. Pierderea primelor kilograme poate fi încurajatoare. Apoi, cântarul poate rămâne nemișcat, chiar dacă dieta și programul de exerciții sunt aceleași. Situația este cunoscută drept „platou de slăbire” și nu înseamnă neapărat că organismul nu mai răspunde la schimbările alimentare. Pe măsură ce greutatea scade, scad și necesarul de energie și numărul de calorii consumate de organism.
Doamna Neelima Bisht, dietetician-șef la Paras Health Gurugram, explică faptul că apetitul se poate modifica, iar deficitul caloric care funcționa la început poate deveni mai mic. Un rol poate avea și adaptarea metabolică, însă efectele diferă de la o persoană la alta.
O masă gătită acasă nu este automat săracă în calorii. Un preparat pregătit în propria bucătărie poate face parte dintr-o alimentație echilibrată, fără să fie neapărat și unul cu puține calorii. Roti, orezul, lintea, brânza paneer, nucile și untul clarifiat, cunoscut drept ghee, pot fi incluse într-un meniu sănătos. Totuși, cantitățile rămân importante. O roti în plus poate părea neînsemnată. La fel se poate întâmpla cu încă o lingură de ulei sau cu o a doua porție de orez. Dacă aceste adaosuri se repetă frecvent, ele pot reduce deficitul caloric necesar pentru slăbire.
Orezul și pâinea nu sunt singurii vinovați. În multe diete de slăbire, orezul și pâinea roti ajung să fie privite drept principalele alimente care trebuie eliminate. Însă renunțarea completă la carbohidrați poate ascunde problema reală: felul în care este alcătuită întreaga masă. O farfurie bazată în principal pe poha, upma, orez sau roti poate conține prea puține proteine. Lintea, năutul, fasolea roșie, iaurtul, brânza paneer, ouăle, peștele și carnea slabă pot contribui la o senzație mai mare de sațietate și pot ajuta la menținerea masei musculare în timpul slăbirii.
Caloriile care se adună între mese. Uneori, platoul nu este provocat de mesele principale, ci de alimentele consumate între ele. Biscuiții mâncați lângă ceai, gustările sărate de la serviciu, un desert după cină sau degustările repetate în timp ce gătești pot adăuga, fără să pară importante, un număr considerabil de calorii pe parcursul zilei. Aceste obiceiuri sunt ușor de trecut cu vederea, mai ales atunci când mesele principale sunt alcătuite din alimente considerate sănătoase.
Ce trebuie verificat înainte de a reduce drastic porțiile. Atunci când greutatea nu mai scade, reacția instinctivă poate fi reducerea meselor sau micșorarea severă a porțiilor. Totuși, o astfel de abordare poate face dieta mai greu de respectat și poate accentua senzația de foame. O analiză mai utilă ar trebui să urmărească: dimensiunea porțiilor; cantitatea de ulei folosită la gătit; aportul de proteine; consumul de fibre; băuturile îndulcite și alte lichide cu calorii; gustările dintre mese; mesele mai consistente din weekend; frecvența și intensitatea activității fizice.
De asemenea, greutatea corporală poate fluctua în mod natural din cauza retenției de apă, a ciclului menstrual, a consumului de sare sau a modificărilor digestive. Câteva zile fără schimbări pe cântar nu înseamnă automat că a apărut un platou real.
Greutatea trebuie privită în contextul sănătății. Importanța greutății crește atunci când kilogramele în plus sunt însoțite de obezitate abdominală. Potrivit ICMR-NIN, excesul de grăsime din zona abdomenului este asociat cu probleme precum diabetul, hipertensiunea și bolile cardiovasculare. De aceea, obiectivul nu ar trebui să fie doar un anumit număr afișat de cântar. Contează și circumferința taliei, nivelul de energie, masa musculară, analizele medicale și capacitatea de a menține obiceiurile alimentare pe termen lung.
Un platou nu trebuie tratat ca un eșec și nici ca un motiv pentru înfometare. Mai util este ca alimentația să fie analizată cu atenție, iar schimbările să fie făcute treptat, astfel încât dieta să rămână echilibrată și ușor de urmat.
