Microbiota intestinală poate influența severitatea infecțiilor de sepsis periculoase pentru viață
De ce unii oameni se recuperează rapid după infecții bacteriene, în timp ce alții ajung rapid în stadii severe de sepsis, care pot pune viața în pericol?
Conform unui nou studiu, răspunsul ar putea să nu depindă doar de patogenul invadator, ci și de microorganismele care trăiesc deja în intestin.
Sepsisul este o afecțiune gravă în care sistemul imunitar al organismului reacționează exagerat la infecție, provocând inflamație generalizată și daune organice. În multe cazuri, răspunsul imun excesiv devine mai periculos decât bacteria care cauzează infecția.
Studiile recente sugerează că microbiota intestinală joacă un rol important în reglarea stării de bază a imunității și poate influența susceptibilitatea la boli infecțioase. Totuși, factorii microbieni precisi care determină de ce unii indivizi dezvoltă sepsis hiperinflamator sever rămân neclari.
O echipă de cercetători condusă de Dr. Hwi-Won Seo și Dr. Choong-Min Ryu de la Centrul de Cercetare în Boli Infecțioase al Institutului Coreean de Cercetare în Biotehnologie și Biologie (KRIBB), în colaborare cu Prof. Doo-Jin Kim de la Universitatea Națională Chungbuk, a identificat acum un grup specific de microbi intestinali care poate agrava dramatic sepsisul prin sensibilizarea excesivă a celulelor imune.
Cercetătorii au observat că, chiar și șoarecii genetic identici, prezentau rezultate diferite ale infecției, în funcție de compoziția microbiotei intestinale. Când erau expuși la aceeași cantitate de bacterii patogene, unii șoareci supraviețuiau cu simptome relativ ușoare, în timp ce alții se deteriorau rapid, având rate de supraviețuire semnificativ mai scăzute din cauza activării imune copleșitoare.
Analizele ulterioare au arătat că un factor cheie asociat cu boala severă era îmbogățirea unei familii bacteriene intestinale cunoscută sub numele de Muribaculaceae. Printre aceste microorganisme, o bacterie numită Sangeribacter muris KT1-3 a fost identificată ca fiind responsabilă pentru producerea de metaboliti care plasau celulele imune într-o stare excesiv de hipersensibilă.
Astfel, atunci când patogenii invadau organismul, sistemul imunitar reacționa mult mai agresiv decât era necesar, provocând inflamații necontrolate și sepsis fatal.
Pentru a confirma că microbiota intestinală în sine era responsabilă pentru aceste efecte, echipa a efectuat și experimente de transplant de microbiota fecală. Atunci când microbii intestinali asociați cu infecții severe au fost transferați în șoareci altfel rezistenți, ratele de supraviețuire au scăzut drastic. În schimb, transferul unor comunități microbiene mai sănătoase a îmbunătățit rezultatele de supraviețuire.
Studiul a demonstrat, de asemenea, că mici metaboliti produși de anumiți microbi intestinali pot pregăti celulele imune dincolo de pragul lor normal de activare. Această sensibilitate imunitară exagerată a făcut ca, chiar și stimuli externi relativ mici, să declanșeze reacții inflamatorii explozive, rezultând sepsis care pune viața în pericol.
Aceste constatări sugerează că severitatea sepsisului este determinată nu doar de virulența patogenilor invadatori, ci și de compoziția mediului microbian intestinal.
Echipa de cercetare consideră că acest studiu deschide noi posibilități pentru strategii de gestionare a infecțiilor bazate pe microbiom, inclusiv prezicerea susceptibilității la sepsis sever și reducerea riscului de infecție prin modularea microbiotei intestinale. Această abordare ar putea avea, de asemenea, implicații pentru afecțiuni greu de tratat, cum ar fi infecțiile cauzate de bacterii rezistente la antibiotice.
Studiul demonstrează că microbiota intestinală poate schimba fundamental intensitatea răspunsurilor imune și, prin urmare, poate determina rezultatele infecțiilor.
