Mutațiile interne și microbiomele pot determina un subtip distinct de cancer oral
Un nou studiu arată că multe cancere orale nu mai sunt determinate de factorii de risc tradiționali, precum fumatul sau infecția cu virusul papiloma uman.
Acestea apar, în schimb, din daunele interne ale ADN-ului și influențelor microbiene posibile. Prin analizarea modelului de mutații tumorale, cercetătorii au identificat un subtip distinct de carcinom cu celule scuamoase orale, marcat de evaziunea imunității și de răspunsurile antibacteriene. Aceste descoperiri transformă înțelegerea noastră asupra cancerului oral și deschid calea pentru tratamente mai precise și țintite în viitor.
Cancerele de cap și gât, în special cele care își au originea în cavitatea orală, au fost în mod tradițional atribuite unor factori etiologici bine definiți, precum expunerea la tutun, consumul de alcool și infecția cu tulpini oncogene ale virusului papiloma uman. Acești factori sunt cunoscuți ca fiind responsabili pentru majoritatea carcinomelor cu celule scuamoase din cavitatea orală (OCSCC), un subtip major de cancere de cap și gât. Totuși, o proporție tot mai mare de cazuri de OCSCC este diagnosticată la indivizi care nu au fost expuși la acești factori de risc stabiliți, în special în rândul tinerilor și femeilor. Cu toate acestea, cauzele OCSCC în acest grup nu sunt bine înțelese, ceea ce subliniază nevoia de cercetări suplimentare.
Cercetătorii au desfășurat acest studiu pentru a înțelege mai bine acest subgrup de cancere orale, denumit OCSCC fără factori de risc identificați (NIRF). Studiul a fost condus de Dr. Jiri Zavadil de la Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), Organizația Mondială a Sănătății, Secția de Epigenomică și Mecanisme, Franța, și de Prof. François Virard de la Centrul de Cercetare în Domeniul Cancerului din Lyon. Dr. Zavadil explică motivația din spatele acestui studiu: „Ne-am propus să descoperim mecanismele moleculare care stau la baza acestor cancere și să determinăm dacă reprezintă un subtip distinct cu caracteristici biologice unice. Având în vedere că expunerile carcinogene tradiționale nu puteau explica aceste cazuri, am căutat să explorăm dacă procesele interne sau influențele externe alternative ar putea fi responsabile.” Studiul a fost publicat în revista International Journal of Oral Science pe 24 aprilie 2026.
Studiul a utilizat seturi de date publice mari despre cancer din The Cancer Genome Atlas. După o filtrare riguroasă a calității, cercetătorii au analizat 347 de probe de cancer de cap și gât, inclusiv 253 de cancere ale cavității orale și 94 de cancere laringiene utilizate ca grup de control legat de fumat. Tehnicile genomice avansate și analiza multi-omics au fost utilizate pentru a examina mutațiile ADN-ului, expresia genelor și modificările epigenetice. O abordare cheie metodologică a implicat identificarea semnăturilor de mutație, care sunt modele caracteristice de mutații ce reflectă procesele subiacente care cauzează daune ADN-ului. Prin gruparea tumorilor pe baza acestor semnături, cercetătorii au putut stratifica pacienții în grupuri biologic semnificative.
Analiza a relevat patru clustere mutaționale distincte. Două dintre acestea erau puternic legate de factori de risc cunoscuți, precum fumatul și consumul de alcool, caracterizate prin semnături precum SBS4 și SBS16. Mutațiile legate de tutun au variat în funcție de site-ul anatomic, cancerele laringiene arătând o sarcină de mutație mai mare decât cele orale, evidențiind răspunsurile specifice ale țesuturilor la carcinogeni. „Am identificat două clustere îmbogățite cu cazuri NIRF. Acestea erau dominate de procese endogene, în special semnătura SBS1 legată de vârstă și semnăturile asociate cu APOBEC (SBS2 și SBS13), sugerând că mecanismele biologice interne, mai degrabă decât expunerile externe, joacă un rol cheie în OCSCC NIRF,” afirmă Prof. Virard.
Este important de menționat că nu au fost identificate semnături mutaționale legate de carcinogeni de mediu cunoscuți în clusterele tumorale NIRF, deși acestea au arătat o heterogenitate biologică, unul fiind predominant determinat de mutațiile legate de vârstă și celălalt de mutageneza mediată de APOBEC. Analize suplimentare au relevat că tumorile NIRF posedă caracteristici moleculare distincte, inclusiv mutații unice ale genelor conducătoare legate de funcția imunității și semnalizarea celulară. Analiza expresiei genelor a indicat activarea căilor de keratinizare și antimicrobiene, iar prezența componentelor bacteriene, confirmată histopatologic de cercetători, sugerează un rol potențial al microbiomului oral în dezvoltarea tumorilor.
Clinic, aceste descoperiri au implicații importante. Tumorile NIRF au prezentat caracteristici de evaziune imunitară, inclusiv modificări în căile de prezentare a antigenilor, ceea ce ar putea afecta potențial răspunsurile la terapiile cu checkpoint imun. În același timp, mutageneza mediată de APOBEC sugerează o sensibilitate potențială la terapiile care vizează căile de răspuns la daunele ADN-ului, sugerând oportunități viitoare pentru abordări de medicină de precizie. În concluzie, acest studiu îmbunătățește semnificativ înțelegerea noastră asupra cancerului oral, stabilind OCSCC NIRF ca un subtip molecular distinct. Sublinează importanța proceselor mutaționale endogene, demonstrează efectele specifice ale factorilor de risc tradiționali și sugerează o posibilă contribuție a influențelor microbiene.
