Oprirea unui semnal de stres celular ar putea crește durata de viață umană
O cercetare recentă a Universității din Sheffield sugerează că reducerea unui semnal major de stres celular ar putea fi cheia pentru o viață mai lungă.
Deși studiile anterioare au indicat că un stres moderat ar putea ajuta organismele să trăiască mai mult, noile cercetări publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) ar putea schimba această teorie.
Oamenii de știință s-au concentrat pe o rețea moleculară numită Răspuns Integrat la Stres (ISR), un sistem care funcționează ca un „sistem de management al urgențelor” la nivel celular, ajutând celulele să se adapteze la provocări precum lipsa nutrienților sau infecțiile virale.
Testând pentru prima dată teoria că activarea ușoară a stresului prin ISR ar putea crește durata de viață a unui organism complex, cercetătorii au descoperit că suprimarea acestui sistem de gestionare a stresului intern al muștelor Drosophila melanogaster a dus la o creștere a duratei de viață.
Studiul a implicat zeci de mii de muște, iar echipa a constatat că utilizarea unor instrumente genetice pentru a „amplifica” ISR – făcând organismul să creadă că se află sub stres – a scurtat durata de viață a muștelor. În contrast, suprimarea acestui semnal a permis muștelor să trăiască mai mult, chiar și în fața altor provocări, cum ar fi modificările dietetice.
Aceste descoperiri contrazic studiile anterioare efectuate pe organisme mai simple, precum drojdia și viermii C. elegans, unde activarea răspunsurilor la stres părea benefică pentru longevitate. De asemenea, lucrările anterioare pe șoareci au implicat ISR activ în longevitate.
„Căutăm dovezi că țintirea procesului de îmbătrânire poate fi eficientă. În cele din urmă, acest lucru ar putea avea implicații profunde pentru creșterea duratei de viață umană”, a declarat Dr. Mirre Simons, de la Universitatea din Sheffield.
Unul dintre cele mai mari riscuri sociale cu care ne confruntăm este schimbarea demografică a unei populații îmbătrânite. Aceasta va genera o povară economică și de îngrijire uriașă pentru generațiile viitoare. Dacă dorim să intervenim la scară largă, trebuie să trecem dincolo de tratarea bolilor individuale și să începem să țintim procesul de îmbătrânire în sine.
Echipa de cercetare a ales muștele Drosophila pentru studiu datorită biologiei lor complexe și a duratei de viață de două luni, ceea ce le face ideale pentru cercetarea legată de longevitate. Indiferent de alți factori introduși, cum ar fi restricțiile dietetice, impactul suprimării căii ISR a rămas constant: muștele au trăit mai mult.
O înțelegere mai profundă a căii ISR ar putea avea promisiuni pentru alte domenii ale medicinei. „Calea ISR este deja un punct major de interes în cercetarea cancerului și a imunologiei. Descoperirile noastre contribuie la o mai bună înțelegere a biologiei generale, care ar putea duce la tratamente mai eficiente pentru diverse condiții legate de vârstă”, a spus Miriam Götz, o absolventă a Universității din Sheffield și coautor al cercetării.
Echipa din Sheffield caută acum finanțare pentru a testa dacă medicamentele existente pot replica aceste rezultate genetice, deschizând astfel calea pentru tratamente farmacologice care să încetinească procesul de îmbătrânire.
