Povestirea vizuală transformă dovezile științifice în acțiuni semnificative pentru sănătatea publică
Deși comunitatea științifică a ajuns la un consens larg că patogenii infecțioși, cum ar fi virusurile, se pot răspândi prin transmisie aeriană în aerosoli încărcați cu virusuri, o provocare fundamentală rămâne:
Cum poate fi transformată dovada științifică în înțelegere publică și, în cele din urmă, în acțiuni semnificative pentru controlul și prevenirea eficientă a bolilor transmise pe cale aeriană?
Un nou studiu internațional condus de cercetători de la Aerosol Science Research Center, Universitatea Națională Sun Yat-sen din Taiwan, oferă un răspuns bazat pe dovezi. Publicat în Humanities and Social Sciences Communications, un jurnal din portofoliul Nature, studiul demonstrează că animația este semnificativ mai eficientă decât textul simplu în a motiva oamenii să adopte comportamente preventive pentru sănătate.
Rezultatele sugerează că comunicarea științifică eficientă nu se limitează la furnizarea de informații precise. Este vorba despre a ajuta oamenii să înțeleagă știința complexă, să se conecteze emoțional cu relevanța acesteia și să transforme această înțelegere în acțiune.
Un grup de cercetare interdisciplinar a evaluat trei formate de comunicare științifică – text simplu, benzi desenate explicative și animație – folosind „The Quest of the Virosols”, o serie educațională originală dezvoltată de echipa de la Aerosol Science Research Center, NSYSU, după publicarea articolului de revizuire din Science referitor la transmisia aeriană a virusurilor respiratorii (Wang et al., Science 373, eabd9149 (2021)).
Studiul transnațional a implicat 3.217 participanți din Taiwan, Indonezia, Malaezia și Filipine, incluzând profesioniști din domeniul sănătății, educatori și studenți universitari. Cercetătorii au examinat modul în care diferite formate de comunicare au influențat înțelegerea științifică și disponibilitatea de a adopta măsuri preventive împotriva bolilor infecțioase transmise pe cale aeriană.
Deși toate cele trei formate au îmbunătățit cunoștințele participanților, animația a avut un impact comportamental constant mai puternic. Comparativ cu textul simplu, animația și benzile desenate explicative au făcut conceptele complexe legate de transmisia virusurilor aeriene mult mai ușor de înțeles. Animația a mers însă un pas mai departe, crescând semnificativ disponibilitatea participanților de a implementa măsuri preventive.
Profesorul Paichi Pat Shein, unul dintre autorii corespondenți ai studiului, a observat că eficiența animației nu se află doar în atractivitatea sa vizuală, ci și în abilitatea sa de a crea angajament emoțional.
Prin combinarea narațiunii, imaginii și povestirii centrate pe personaje, animația permite spectatorilor să înțeleagă mai bine cum afectează bolile aeriene pe ei înșiși, pe familiile lor și asupra societății. Această conexiune emoțională întărește percepția riscurilor, crește empatia și, în cele din urmă, încurajează schimbarea comportamentală.
Studiul a constatat, de asemenea, că animația a avut un impact deosebit de puternic asupra participanților de sex feminin, reflectând probabil o îngrijorare mai mare pentru problemele de mediu, sănătatea publică și bunăstarea altora. Aceste constatări sugerează că empatia ar putea juca un rol important în transformarea înțelegerii științifice în acțiune preventivă.
„Pandemia COVID-19 ne-a învățat că dovezile științifice singure nu sunt suficiente pentru a schimba lumea”, a declarat profesorul Chia C. Wang, director al Aerosol Science Research Center și profesor în cadrul Departamentului de Chimie la Universitatea Națională Sun Yat-sen și unul dintre autorii corespondenți ai studiului.
„Comunicarea științifică nu se rezumă doar la transferul de cunoștințe. Este vorba despre transformarea cunoștințelor în înțelegere, a înțelegerii în empatie și a empatiei în acțiune.”
Profesorul Wang a subliniat că implicațiile cercetării depășesc cu mult știința aerosolilor.
„Comunicarea științifică eficientă ar trebui recunoscută ca un component esențial al pregătirii pentru sănătatea publică. Constatarea noastră demonstrează că ajutarea oamenilor să înțeleagă știința este la fel de importantă ca generarea dovezilor științifice.”
Inițial dezvoltată în timpul pandemiei COVID-19, „The Quest of the Virosols” a fost concepută pentru a explica știința transmiterii virusurilor aeriene prin benzi desenate și animație captivante. Materialele educaționale au fost traduse în 20 de limbi, atingând audiențe din întreaga lume.
Studiul recent încheie un circuit important: resursele educaționale create în timpul pandemiei au devenit acum baza unei evaluări internaționale bazate pe dovezi care demonstrează cum comunicarea științifică poate influența comportamentul uman.
Cercetătorii susțin că aceste constatări au implicații care depășesc prevenția bolilor infecțioase. Comunicarea științifică eficientă poate întări angajamentul public față de provocările complexe ale societății, inclusiv schimbările climatice, sănătatea mediului, sustenabilitatea și urgențele globale viitoare.
Studiul subliniază, de asemenea, că comunicarea științifică eficientă ajută la cultivarea unor capacități umane esențiale – inclusiv deschiderea către învățare, gândirea sistemică, gândirea critică, empatia, conectivitatea, comunicarea, curajul și utilizarea responsabilă a resurselor – aliniindu-se strâns cu Obiectivele de Dezvoltare Interioară (IDGs).
Prin întărirea acestor capacități, comunicarea științifică poate accelera progresul spre multiple Obiective de Dezvoltare Durabilă (SDGs) ale ONU, promovând în același timp societăți mai reziliente și mai informate.
„Într-o lume din ce în ce mai interconectată”, concluzionează cercetătorii, „respirăm același aer și împărtășim un destin comun. Provocarea viitoare nu mai este doar generarea de cunoștințe științifice, ci asigurarea că aceste cunoștințe devin înțelegere, empatie și acțiune colectivă.” Constatarea noastră demonstrează că comunicarea științifică eficientă ar trebui recunoscută ca un component esențial al pregătirii pentru sănătatea publică și al formulării politicilor bazate pe dovezi. În mod mai general, studiul demonstrează că o comunicare științifică eficientă poate servi ca un pod între descoperirea științifică și transformarea societății.
Această lucrare contribuie nu doar la o mai bună pregătire pentru viitoarele pandemii, ci și la eforturi mai ample în comunicarea sănătății publice, prevenirea bolilor, sustenabilitate și reziliență globală.
