Raportul AACR evidențiază povara inegală a cancerului în Statele Unite

Raportul AACR subliniază inegalitățile în povara cancerului în Statele Unite

Asociația Americană pentru Cercetarea Cancerului (AACR) a publicat astăzi Raportul Progresului în Disparitățile Cancerului 2026, o analiză cuprinzătoare a poverii inegale a cancerului în Statele Unite.

Publicat pentru prima dată în 2020, acest raport bienal evidențiază progresele realizate în combaterea disparităților legate de cancer, dar și impactul disproporționat pe care cancerul îl are asupra grupurilor minoritare rasiale și etnice, precum și asupra altor populații medical defavorizate, inclusiv minorități sexuale și de gen, locuitori din zone rurale și regiuni cu sărăcie persistentă.

Raportul AACR din 2026 analizează cauzele disparităților în cancer și solicită continuarea sprijinului federal pentru cercetarea în domeniul disparităților legate de cancer, astfel încât progresele în combaterea cancerului să beneficieze toți pacienții, indiferent de rasă, etnie, vârstă, orientare sexuală, identitate de gen, statut socio-economic sau locație geografică. Raportul de anul acesta include, de asemenea, 10 povești personale convingătoare de la supraviețuitori de cancer și susținători din diverse medii, subliniind impactul real al eforturilor continue pentru atingerea echității în sănătate.

Dezvoltări promițătoare în disparitățile cancerului

Decenii de cercetări au condus la progrese fără precedent în lupta împotriva cancerului. Din 1991, rata totală a deceselor cauzate de cancer în SUA a scăzut cu 35%, ceea ce se traduce prin peste 4,8 milioane de decese mai puțin și o populație în creștere de peste 18,6 milioane de supraviețuitori de cancer. Raportul detaliază, de asemenea, reduceri încurajatoare ale unor disparități în cancer:

• Disparitatea în ratele generale ale mortalității prin cancer între populațiile negre și albe s-a redus considerabil – de la 34% mai mare în rândul indivizilor negri în 1991 la 9% mai mare în 2024.
• Un factor major în această progresie a fost reducerea disparității în ratele mortalității prin cancer pulmonar între populațiile negre și albe. În 1991, rata mortalității prin cancer pulmonar era cu 23% mai mare în rândul indivizilor negri decât în rândul celor albi; până în 2024, însă, rata mortalității prin cancer pulmonar era cu aproximativ 4% mai mică în rândul indivizilor negri decât în rândul celor albi.
• Disparitățile în mortalitatea prin cancer cervical între femeile hispanice și cele albe au scăzut de la 70% mai mare în rândul femeilor hispanice în 2000 la 10% mai mare în 2024.
• Disparitățile în mortalitatea prin cancer gastric între populațiile asiatice sau insulare din Pacific și cele albe s-au redus, scăzând de la 150% mai mare în rândul populațiilor API în 2000 la 81% mai mare în 2024.

Disparitățile în cancer rămân o provocare majoră pentru sănătatea publică

Cu toate acestea, în ciuda acestui progres, disparitățile persistă pe întregul parcurs al cancerului și constituie o provocare majoră pentru sănătatea publică. Conform Raportului Progresului în Disparitățile Cancerului 2026 al AACR:

• Indivizii negri și cei amerindieni sau nativi din Alaska (AIAN) au cele mai ridicate rate generale de deces cauzate de cancer dintre toate grupurile rasiale sau etnice din SUA.
• Populațiile AIAN, API și hispanice din SUA au rate semnificativ mai mari de incidență și mortalitate pentru cancer gastric, vezica biliară și cancer hepatic.
• Locuitorii din județele rurale sunt cu 17% mai predispuși să fie diagnosticați cu cancer colorectal și cu 27% mai predispuși să moară din cauza acestei boli comparativ cu locuitorii din județele metropolitane sau urbane.
• Femeile lesbiene se confruntă cu rate de incidență aproape duble pentru cancerul tiroidian și limfom non-Hodgkin comparativ cu femeile heterosexuale.
• Ratele de deces prin cancer cervical sunt cu 49% mai mari în rândul femeilor care locuiesc în județe cu sărăcie persistentă comparativ cu cele din județele fără sărăcie persistentă.

Raportul subliniază, de asemenea, preocupări emergente, cum ar fi creșterea ratelor de incidență a cancerului colorectal la o vârstă tânără în toate grupurile rasiale și etnice – cele mai mari creșteri având loc în rândul populațiilor AIAN – și creșterea incidenței cancerului pulmonar în rândul femeilor asiatice care nu au fumat niciodată, subliniind necesitatea continuării cercetărilor pentru a înțelege și aborda factorii care contribuie la aceste tendințe.

„Cancerul rămâne una dintre principalele cauze de deces și un factor major al costurilor în sănătatea din SUA. Decenii de cercetări au crescut semnificativ înțelegerea noastră asupra cauzelor cancerului, cum să îl detectăm devreme și cum să îl tratăm mai eficient. Din păcate, aceste progrese nu au ajuns la toate populațiile în mod egal”, a declarat Mariana C. Stern, președinta Comitetului de Direcție al Raportului Progresului în Disparitățile Cancerului 2026, profesor și ocupant al scaunului Ira Goodman în cercetarea cancerului la Keck School of Medicine din University of Southern California și director asociat al științei populației la USC Norris Comprehensive Cancer Center. „Aceste disparități în cancer contribuie la povara națională ridicată a cancerului și încetinesc progresul general împotriva cancerului, cu costuri și consecințe care afectează întreaga țară. Rămâne mult de lucru înainte ca beneficiile complete ale cercetării în domeniul cancerului să ajungă la toată lumea din SUA. Totuși, progresele realizate până acum demonstrează ce este realizabil atunci când investim în înțelegerea și abordarea cauzelor fundamentale ale disparităților în cancer. Putem dezvolta strategii pentru a reduce barierele în accesul la îngrijire, a extinde accesul la screening și la studii clinice și a dezvolta terapii care funcționează pentru toate populațiile. Acest raport rezumă progresul realizat, identifică prioritățile pentru continuarea muncii și oferă un apel la acțiune pentru a reduce povara cancerului în întreaga SUA.”

Înțelegerea și abordarea cauzelor disparităților în cancer

După cum se discută în raport, disparitățile în cancer provin dintr-o interacțiune complexă de factori structurali, sociali, de mediu și biologici. Inegalitățile structurale – rădăcini în istoria rasismului, segregării și discriminării – continuă să modeleze factorii sociali care influențează sănătatea (SDOH), cum ar fi venitul, educația, locuința și accesul la îngrijire.

Acești factori influențează riscul de cancer, depistarea timpurie, accesul la tratament și rezultatele. De exemplu:

• Comunitățile afectate de dezavantaj socioeconomic sau situate în apropierea unor situri industriale sau periculoase se confruntă adesea cu o expunere mai mare la poluanți cancerigeni, substanțe chimice, substanțe care perturbă sistemul endocrin și radiații ionizante.

<li