Studiul dezvăluie modul în care alimentele solide afectează dezvoltarea sistemului imunitar
Cercetătorii de la LMU au identificat un mecanism prin care dieta influențează dezvoltarea sistemului imunitar, utilizând un model de șoarece.
Perioada timpurie a vieții este esențială pentru ca sistemul imunitar să învețe să tolereze stimulii inofensivi din mediu, cum ar fi alimentele și microbii care trăiesc în mod normal pe sau în corp, rămânând totodată vigilent împotriva substanțelor dăunătoare și patogenilor. Dacă acest echilibru nu este menținut, individul poate deveni mai susceptibil la alergii și boli autoimune mai târziu în viață. În această fereastră sensibilă, tranziția de la alăptare la alimente solide reprezintă o schimbare crucială, inclusiv în efectele sale asupra sistemului imunitar.
Celulele dendritice sunt celule imune specializate care preiau și procesează material din mediul înconjurător, inclusiv componente ale patogenilor, alimente și alte surse de mediu. Prin integrarea semnalelor din mediu, ele modelează modul în care alte celule imune, inclusiv celulele T, răspund la aceste substanțe. O echipă condusă de profesorul Barbara Schraml de la Centrul Biomedical al LMU a identificat un mecanism de semnalizare în șoareci prin care informațiile despre schimbarea dietei sunt transmise celulelor dendritice din splină, permițându-le să ajusteze răspunsurile imune în consecință.
Când șoarecii tineri încep să consume alimente solide pe bază de cereale, diverse tipuri de limfocite (celule de apărare imunitară) răspund prin creșterea producției de interferon-gamma. Această moleculă mesager activează o cascadă de semnalizare care activează o populație specifică de celule dendritice în splină, cunoscută sub denumirea de cDC1. Această stare de activare este caracterizată prin producția moleculei de semnalizare CXCL9. La rândul lor, aceste cDC1 specializate influențează proprietățile și activitatea celulelor T CD8 care recunosc substanțele derivate din alimente.
Semnalele dietetice sunt, astfel, transmise prin sistemul imunitar, ajutând la recalibrarea grupului de celule T în dezvoltare, pe măsură ce sistemul imunitar intră în contact cu o varietate mai mare de substanțe din alimente și mediu.
Cercetătorii subliniază că acest circuit de reglare a fost activ și în șoarecii fără microbi, ceea ce sugerează că nu necesită modificările microbiotei intestinale care tind să însoțească diversificarea alimentației. „Nu am reușit să identificăm încă care componente dietetice specifice influențează răspunsul imunitar”, afirmă Schraml. „Candidații posibili sunt substanțele bioactive întâlnite în hrana obișnuită pe bază de cereale, inclusiv componentele cerealelor, cum ar fi beta-glucanii, precum și urme de molecule derivate din microbi, cum ar fi lipopolizaharidele.”
În plus, cercetătorii au descoperit că aceste cDC1 rămân receptivi la schimbările dietetice și în cazul șoarecilor adulți. Aceasta sugerează că dieta ar putea reprezenta un stimul ambiental modificabil capabil să influențeze imunitatea atât în timpul vieții timpurii, cât și în adulție. „Rezultatele noastre arată că alimentele oferă sistemului imunitar nu doar nutrienți, ci și informații”, spune Schraml. „Descoperirea că cDC1 rămân receptive la schimbările dietetice în adulți deschide posibilitatea de a investiga dacă răspunsurile imune pot fi influențate prin intervenții dietetice țintite.”
