Tratamente fără hormoni pentru menopauză: ce funcționează, potrivit experților europeni

eWell
eWell

Tratamente non-hormonale pentru menopauză

Experții europeni în menopauză analizează ce tratamente fără hormoni au cele mai solide dovezi științifice pentru ameliorarea simptomelor, de la medicamente specifice și hipnoză clinică până la modificări alimentare și suplimente pe bază de plante.

Într-un consens recent publicat în revista Gynecological Endocrinology, un grup internațional de experți din Societatea Europeană de Ginecologie (ESG) a analizat dovezile privind intervențiile non-hormonale pentru gestionarea simptomelor menopauzei, la femeile cu contraindicații medicale la terapia hormonală a menopauzei (MHT) sau care preferă să nu o folosească.

Declarația identifică antagoniștii receptorilor neurokinici ca fiind cei mai eficienți tratamente farmacologice non-hormonale disponibile pentru simptomele vasomotorii (VMS). Modificările de stil de viață, terapiile psihologice și intervențiile țintite pentru simptomele genitourinare oferă alte opțiuni.

Declarația citează o estimare potrivit căreia aproximativ 47 de milioane de femei trec anual prin tranziția menopauzală. Până la 80% dintre femeile cu simptome vasomotorii le evaluează ca fiind moderate până la severe. Alte simptome ale menopauzei includ tulburările de somn, fluctuațiile de dispoziție și sindromul genitourinar al menopauzei (GSM; de ex., uscăciunea vaginală, iritația și disconfortul urinar).

MHT sistemică rămâne cel mai eficient tratament pentru VMS, dar este contraindicată sau nepotrivită la femeile cu anumite afecțiuni medicale, inclusiv antecedente de malignitate sensibilă la estrogeni, tromboembolism venos anterior sau boli cardiovasculare. Multe femei eligibile pentru MHT preferă și abordări non-hormonale.

Istoric, disponibilitatea limitată a tratamentelor non-hormonale aprobate a dus la utilizarea off-label a antidepresivelor pentru VMS, în timp ce multe femei caută și terapii complementare și pe bază de plante.

Declarația de consens și-a propus să ofere recomandări clinice bazate pe dovezi, prin evaluarea tratamentelor non-hormonale pentru menopauză, cu accent pe eficacitate, siguranță și potrivirea pentru fiecare femeie în parte.

Un grup de experți multidisciplinar a pregătit declarația și a realizat o căutare bibliografică în două etape în PubMed, MEDLINE, Embase și Cochrane Database, pentru a identifica și selecta publicațiile despre terapiile non-hormonale pentru menopauză, inclusiv ghiduri clinice, revizuiri sistematice, metaanalize, studii randomizate controlate (RCT) și alte studii primare.

Un singur autor a selectat și evaluat critic literatura pentru fiecare temă atribuită, iar grupul a analizat colectiv rezumatele narative rezultate până la atingerea consensului. Autorii nu au realizat o metaanaliză nouă.

Revizuirea literaturii de către grupul de experți a identificat o dietă sănătoasă, activitate fizică regulată, controlul greutății și igiena somnului drept fundamentul îngrijirii menopauzei. Dietele de tip mediteranean pot îmbunătăți sănătatea cardiometabolică, iar antrenamentul de rezistență și aportul adecvat de calciu și vitamina D susțin sănătatea musculară și osoasă.

Exercițiile fizice singure au efecte variabile asupra frecvenței bufeurilor, dar îmbunătățesc constant calitatea somnului, starea psihologică și compoziția corporală.

Dintre alternativele farmacologice la MHT, antagoniștii receptorilor neurokinici oferă cele mai solide dovezi de eficacitate pentru tratarea pacientelor cu simptome vasomotorii (VMS; de ex., bufeuri și transpirații nocturne). Aceste medicamente vizează căile neuronale implicate în reglarea temperaturii. Nu au fost efectuate studii comparative directe cu MHT.

Studiile clinice au arătat că fezolinetant, un antagonist selectiv al receptorului neurokinin-3 (NK3R), a redus frecvența VMS cu aproximativ 63% după 12 săptămâni (comparativ cu 40% la placebo) și și-a menținut eficacitatea pe parcursul a 52 de săptămâni.

Elinzanetant, un antagonist dual al receptorului neurokinin-1 (NK1R) și NK3R, a redus frecvența VMS cu 65% până la 67% în două studii de fază 3, comparativ cu 42% până la 46% în grupurile placebo respective. Medicamentul a redus și tulburările de somn, existând dovezi că unele beneficii asupra somnului apar independent de ameliorarea VMS.

O comparație indirectă a sugerat că cele două medicamente oferă o ameliorare similară a VMS, cu beneficii potențial mai mari asupra somnului în cazul elinzanetantului.

Elinzanetant a redus și frecvența și severitatea VMS la femeile care urmează terapie endocrină pentru cancer mamar, beneficiile menținându-se pe parcursul a 52 de săptămâni. Datele de siguranță pentru fezolinetant la femeile cu antecedente de cancer sunt încă limitate.

Ambele substanțe necesită analize ale funcției hepatice înainte de tratament și monitorizare în timpul utilizării. Leziuni hepatice rare, dar grave, induse de medicament au fost raportate în cazul fezolinetantului, în timp ce studiile clinice cu elinzanetant au identificat creșteri ocazionale ale enzimelor hepatice. Cerințele de monitorizare variază în funcție de țară.

Dintre medicamentele reutilizate, paroxetina rămâne singurul inhibitor selectiv al recaptării serotoninei (SSRI) aprobat de Administrația Alimentară și a Medicamentului din Statele Unite (FDA) pentru bufeuri.

Inhibitorii recaptării serotoninei și noradrenalinei (SNRI), precum venlafaxina și desvenlafaxina, sunt opțiuni preferate pentru supraviețuitoarele de cancer mamar care iau tamoxifen, deoarece au o probabilitate mai mică de a interfera cu activitatea terapeutică a acestuia.

Studiile clinice cu gabapentinoide, în special gabapentina și pregabalina, au arătat că aceste medicamente pentru durerea neuropatică pot reduce VMS. Alte medicamente reutilizate, inclusiv clonidina și oxibutinina, pot ameliora și ele simptomele, dar eficacitatea și toleranța lor variază.

Dintre tratamentele nefarmacologice, terapia cognitiv-comportamentală (CBT) poate reduce intensitatea percepută a bufeurilor și disconfortul asociat, în timp ce hipnoza clinică poate reduce și frecvența acestora.

De exemplu, un studiu randomizat controlat cu 187 de femei a constatat că hipnoza a redus frecvența bufeurilor raportată de paciente cu 74% și pe cele măsurate obiectiv cu 57%, îmbunătățind totodată calitatea somnului.

Mindfulness-ul și yoga pot ajuta la reducerea poverii simptomelor menopauzei și la îmbunătățirea stării psihologice, deși puterea dovezilor variază.

Preparatele standardizate de cimicifugă neagră (Cimicifuga racemosa), extractele purificate de polen și S-equolul au demonstrat beneficii potențiale, în timp ce dovezile pentru izoflavonele din soia sunt modeste și inconsecvente, cu rezultate mai favorabile la femeile postmenopauzale decât la cele perimenopauzale.

Suplimentele cu izoflavone în doze mari necesită precauție la supraviețuitoarele de cancer mamar, în timp ce consumul moderat de soia în alimentație este considerat în general sigur pentru această categorie.

Pentru GSM ușor până la moderat, grupul recomandă hidratanții și lubrifianții vaginali ca tratamente non-hormonale de primă linie. Preparatele cu acid hialuronic pot ameliora simptomele vaginale, iar antrenamentul musculaturii planșeului pelvin poate îmbunătăți continența urinară și funcția sexuală.

Tratamentele locale non-hormonale oferă, în general, ameliorare simptomatică, fără a inversa atrofia tisulară asociată cu deficitul de estrogen.

O metaanaliză a șapte studii controlate cu placebo simulat (401 participanți) nu a găsit un beneficiu semnificativ al terapiei cu laser vaginal față de tratamentul simulat. Grupul recomandă să nu fie folosită clinic în afara cadrului de cercetare, deoarece dovezile privind eficacitatea sunt insuficiente, iar problemele de siguranță rămân nerezolvate.

ESG concluzionează că îngrijirea individualizată și multidisciplinară, care combină medicina stilului de viață cu strategii comportamentale și medicamente non-hormonale selectate, poate ameliora simptomele și calitatea vieții în timpul menopauzei.

Alegerea tratamentului ar trebui să reflecte simptomele fiecărei femei, contraindicațiile medicale, eventualele efecte adverse și preferințele personale. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a clarifica beneficiile și siguranța pe termen lung a tratamentelor disponibile.

Distribuie acest articol