Un mecanism nou de anticorpi reduce selectiv reacțiile imune dăunătoare
Sistemul imunitar reprezintă prima linie de apărare împotriva infecțiilor, căutând și distrugând constant patogenii necunoscuți.
În timp ce funcționarea normală a sistemului imunitar se concentrează pe detectarea amenințărilor, unele sisteme atacă celulele sănătoase ale corpului, provocând boli autoimune, precum scleroza multiplă. Tratamentul acestor boli autoimune reprezintă o provocare dificilă, care nu a fost încă rezolvată cu succes.
Recent, o echipă multi-instituțională condusă de Universitatea din Osaka a descoperit un mecanism de reglementare imunitară anterior necunoscut, mediat de anticorpi care suprimă selectiv reacțiile imune excesive la sursa lor. Rezultatele studiului au fost publicate în această lună în Nature Communications.
Sistemul imunitar se bazează pe celulele T, care răspund la amenințări identificate pe fragmente de proteine, numite antigene, de pe alte celule. Cu toate acestea, unele celule T percep amenințări pe celulele sănătoase și reacționează ca și cum acestea ar fi invadatori dăunători. Aceasta poate duce la tulburări autoimune, precum scleroza multiplă.
„Am descoperit un nou mecanism de reglementare imunitară generat de un anticorp nou numit ‘anticorp similar TCR indus de imunitate’ sau iTab,” afirmă Kazuki Kishida, autor principal al studiului. „Acești anticorpi suprimă selectiv activitatea celulelor T, blocând răspunsul imun la antigene specifice.”
Cercetătorii au constatat că, în cazul șoarecilor, iTabs sunt produși natural în timpul răspunsului imunitar. Aceștia acționează prin imitarea unui receptor de pe celula T, atașându-se de o moleculă numită MHC clasa II. Aceasta împiedică celula T să se „conecteze” și să activeze răspunsul imun. Pentru a descoperi mecanismul, echipa a studiat modul în care șoarecii reacționează la diferite fragmente proteice.
Au descoperit că atunci când antigenele includeau piese suplimentare la capetele proteinelor sau regiuni flancante, sistemul imunitar genera iTabs care se leagă de proteine. Aceasta prevenea recunoașterea de către celulele T și evita atacul inutil asupra celulelor sănătoase.
Un aspect important al cercetării este că iTabs au demonstrat capacitatea de a reduce reacțiile imune dăunătoare într-un model de boală autoimună la șoareci, similar cu scleroza multiplă. Tratamentul cu iTabs a redus severitatea bolii și a întârziat debutul acesteia. Mai mult, vaccinarea cu peptide concepute pentru a induce iTabs a protejat, de asemenea, împotriva bolii.
Aceasta deschide calea pentru o nouă abordare terapeutică: în loc să suprime întregul sistem imunitar, așa cum fac multe imunomodulatoare actuale, tratamentele ar putea fi concepute pentru a genera iTabs care vizează doar răspunsurile imune dăunătoare.
„Prin proiectarea de vaccinuri sau terapii care promovează producția de iTab,” explică Hisashi Arase, autor senior, „ar putea fi posibil să tratăm condițiile cauzate de celulele T hiperactive, lăsând restul sistemului imunitar intact. În schimb, prin proiectarea de vaccinuri care evită inducerea iTabs, am putea crește eficiența vaccinurilor.”
Aceste descoperiri sugerează că, în cazul în care sistemul imunitar poate funcționa împotriva propriei sale activități, iTabs ar putea oferi o modalitate sigură de a calma un sistem hiperactiv, concentrându-se doar pe asigurarea bunăstării gazdei.
