Un nou studiu relevă motivele pentru care sportivii universitari se confruntă cu burnout sever
Sportivii universitari se află sub presiune atât ca atleți, cât și ca studenți. Conform unui studiu realizat de NCAA privind sănătatea și bunăstarea sportivilor studenți (2023), între 16-35% dintre aceștia s-au simțit epuizați mental în majoritatea zilelor.
O echipă de cercetători de la Cal State Fullerton, în colaborare cu Universitatea din British Columbia, a realizat o revizuire pentru a caracteriza factorii asociați cu burnout-ul în rândul sportivilor universitari. Articolul lor de specialitate, intitulat „A Scoping Review of Intercollegiate Athlete Burnout”, a fost publicat în Journal of Intercollegiate Sport.
„În linii mari, ne-am propus să determinăm cine este cel mai expus riscului și cum antrenorii, părinții, consultanții în performanță mentală etc. ar putea ajuta la cultivarea acelor factori de protecție care pot preveni burnout-ul,” afirmă Katrina Waldhauser, profesor asistent de Kinesiologie la CSUF, care studiază psihologia sportului și exercițiului.
Echipa de cercetare a analizat 29 de studii care au inclus peste 8.000 de sportivi universitari. Cele mai multe studii din revizuire s-au bazat pe conceptualizarea burnout-ului realizată de Raedeke și Smith (2001), care este caracterizată prin trei dimensiuni fundamentale: „epuizare emoțională/fizică, realizări reduse și devalorizarea sportului.”
Cercetătorii identifică condițiile care au corelat cu o probabilitate mai mare de burnout pentru sportivii universitari, inclusiv:
- Caracteristici personale, cum ar fi perfecționismul și determinarea
- Factori psihosociali, cum ar fi anxietatea competitivă
- Factori interpersonali, cum ar fi experiențele de stres
- Demografie (sportivii universitari de sex feminin au raportat mai mult burnout decât cei de sex masculin)
De asemenea, cercetătorii indică și condițiile care au corelat cu o șansă mai mică de burnout pentru sportivii universitari, inclusiv:
- Recunoștința specifică sportului (recunoștința pentru participarea în sport)
- Comportamentele de antrenament supportive
- Sprijinul social perceput
- Motivația autodeterminată (adică, motivația mai internalizată, care nu este legată de recompense externe)
Autorii au menționat o limitare importantă a constatărilor lor: 76% dintre studiile din revizuire au fost transversale, ceea ce face dificilă determinarea dacă factorii identificați contribuie la burnout, sunt rezultatul burnout-ului sau interacționează cu burnout-ul în timp.
Cercetătorii speră că descoperirile lor pot ajuta antrenorii, departamentele de atletism și chiar părinții să dezvolte strategii mai eficiente pentru a susține atât performanța, cât și bunăstarea sportivilor studenți.
„Suntem interesați de modul în care am putea interveni. Știm că, dacă sportivii au o motivație mai internă, sunt mai puțin susceptibili să raporteze burnout. Există factori sociali sau psihologici, cum ar fi motivația sau gestionarea stresului, cu care am putea ajuta sportivii să prevină sau să gestioneze burnout-ul,” afirmă Katrina Waldhauser.
Cercetătorii speră, de asemenea, să motiveze alți specialiști să investigheze mai profund; revizuirea lor subliniază necesitatea unor cercetări care să distingă efectele stresorilor specifici sportului de alte presiuni cu care se confruntă sportivii studenți, inclusiv stresul academic, social și financiar.
