Un prag mai mare de feritină poate permite identificarea timpurie a deficienței de fier la copii
Conform unui nou studiu publicat în Blood Red Cells & Iron, o revistă a Societății Americane de Hematologie (ASH), multe cazuri de deficiență de fier la copiii de vârstă școlară ar putea fi diagnosticate mai devreme.
Prin aplicarea unui prag mai ridicat de feritină decât cel utilizat în ghidurile actuale, cercetătorii au descoperit că deficiența de fier în rândul copiilor din SUA cu vârste cuprinse între 5 și 14 ani ar putea fi mai frecventă decât s-a crezut anterior și ar putea fi diagnosticată mai devreme în multe cazuri.
Identificarea nivelului de feritină din sânge necesar pentru a susține creșterea fizică și învățarea copiilor este esențială, deoarece nivelurile scăzute de fier pot conduce la probleme grave de sănătate, cum ar fi dificultăți de concentrare și învățare, oboseală și reducerea performanței fizice.
Cercetătorii au dezvoltat o nouă metodă pentru a identifica nivelul de feritină necesar în rândul copiilor de vârstă școlară din SUA. Această metodă actualizată detectează etapele timpurii ale deficienței de fier prin analizarea schimbărilor din celulele roșii din sânge și modul în care corpul le produce. Folosind această abordare, aproximativ 1 din 3 (30%) dintre copiii cu vârste între 5 și 14 ani incluși în eșantionul studiului au fost identificați ca având deficiență de fier, o creștere substanțială față de 9% identificați prin metodele anterioare.
Feritina este o proteină care stochează fierul în celule și îl eliberează atunci când este necesar. Fierul este utilizat pentru a produce hemoglobină, proteina din celulele roșii care transportă oxigenul către organe și țesuturi. Atunci când feritina unui copil este scăzută, acesta dezvoltă deficiență de fier, ceea ce poate afecta dezvoltarea creierului, învățarea și creșterea. Este posibil să existe deficiență de fier cu anemie (de exemplu, hemoglobină scăzută) sau fără anemie.
Studiul a inclus date de la 3.765 de copii sănătoși cu vârste cuprinse între 5 și 14 ani (media de 10,3 ani) care au participat la NHANES III, un studiu național derulat între 1988-1994 de către CDC și care au fost supuși unui examen fizic și unor analize de sânge. Copiii au fost excluși din analiză dacă prezentau dovezi de infecție, inflamație sau probleme hepatice, toate acestea putând afecta feritina, sau dacă lipseau date despre feritină, hemoglobină sau zinc protoporfirină (ZPP, un compus din celulele roșii care crește atunci când necesarul de fier al țesutului crește în timpul deficienței de fier).
Ghidurile actuale de la CDC și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) identifică deficiența de fier la un prag de feritină în jur de 15 μg/L. Cu toate acestea, descoperirile cercetătorilor sugerează că nivelurile de fier ar putea fi deja insuficiente pentru a susține producția normală de celule roșii din sânge atunci când nivelul de feritină al unui copil este mai mic de 24 μg/L. Această constatare adaugă la dovezile tot mai mari că pragurile actuale ale CDC și OMS pe parcursul ciclului de viață tind să detecteze deficiența de fier în stadii mai avansate, când nivelurile de fier ar putea fi deja scăzute și epuizate. Deficiența de fier începe la un nivel de hemoglobină care este mai mare decât cel utilizat pentru a diagnostica anemia. Deoarece screeningul se bazează adesea pe anemie, acesta poate rata deficiența de fier mai devreme, tratabilă.
„Acest studiu a aplicat o nouă metodologie pentru a identifica deficiența de fier și a descoperit că fierul poate fi deja scăzut și poate începe să afecteze sănătatea copiilor atunci când feritina este mai mică de 24 μg/L. Descoperirile acestui studiu ar putea ajuta la identificarea stadiilor mai timpurii ale deficienței de fier decât pragul anterior recomandat”, a declarat Maria Elena Jefferds. „CDC continuă să examineze modul în care aceste praguri pot fi utilizate de furnizorii de servicii medicale pentru a îmbunătăți detectarea deficienței de fier la copiii cu vârste între 5 și 14 ani.”
Cererea și nevoia de nutrienți pe bază de fier în această etapă a vieții au fost similare între băieți și fete, toți având nevoie de fier pentru creșterea și dezvoltarea scheletului. Cu toate acestea, deficiența de fier a fost mai mare în rândul fetelor mai mari (12-14 ani), probabil din cauza pierderilor de sânge cauzate de menstruație. Totuși, pragul de feritină a fost constant mai mare decât pragurile actuale, în toate vârstele și sexe.
Deoarece studiul se bazează pe datele NHANES III, care au 30 de ani, cercetătorii au efectuat analize suplimentare folosind datele mai recente NHANES (2017-2023) care includeau receptorul de transferrină solubil în loc de ZPP, iar pragul de feritină identificat a fost consistent cu studiul NHANES III, validând astfel descoperirile. Cercetătorii au menționat că o limitare a studiului este că nu au putut lua în considerare pubertatea pentru băieți și fete sau debutul menstruației pentru fete.
Cercetătorii speră că aceste date vor îmbunătăți detectarea deficienței de fier la copiii cu vârste între 5 și 14 ani.
