Utilizarea limitată a ecranului poate susține procesul de recuperare după o contuzie
Timpul moderat petrecut pe ecran în primele 3 zile după o contuzie este asociat cu o recuperare mai rapidă, utilizarea medie de 141 de minute pe zi accelerând rezolvarea simptomelor cu 35%, conform unui studiu realizat pe 80 de adolescenți contuzi, publicat online în British Journal of Sports Medicine.
Rezultatele sugerează că recuperarea este mai lentă fie dacă timpul petrecut pe ecran este mai mare, fie mai mic decât această medie, ceea ce îi determină pe cercetători să concluzioneze că, în loc de evitarea totală, un nivel echilibrat de utilizare ar putea fi benefic.
Utilizarea prelungită sau intensă a smartphone-urilor, calculatoarelor/tabletelor, vizionarea TV și jocurile pot provoca oboseală oculară, supraîncărcare cognitivă și perturbări ale somnului, putând agrava simptomele contuziei, notează cercetătorii.
De asemenea, cercetările limitate publicate sugerează că evitarea timpului pe ecran în primele 48 de ore poate ajuta la scurtarea perioadei de recuperare cu câteva zile. Totuși, aceste studii s-au bazat pe autoevaluări și nu au tendința de a diferenția tipurile de ecran, adaugă ei.
Pentru a oferi detalii mai obiective și mai precise despre impactul timpului pe ecran asupra recuperării, cercetătorii au analizat datele dintr-un studiu realizat pe 80 de adolescenți contuzi cu vârste între 11 și 17 ani, care au fost înscriși în primele 72 de ore după accidentare.
Adolescenții au fost monitorizați până la dispariția simptomelor sau timp de 45 de zile, oricum ar fi fost mai întâi. Rezolvarea simptomelor a fost determinată prin completarea zilnică a chestionarelor Post-Concussion Symptom Scale și confirmată de un antrenor sportiv sau medic certificat.
Activitatea cognitivă din primele 7 zile după accidentare a fost monitorizată folosind o cameră purtabilă care captura automat imagini de înaltă rezoluție la fiecare 30 de secunde. Activitatea cognitivă a inclus ascultarea muzicii, vizionarea TV, trimiterea de mesaje text, utilizarea unui computer/tabletă, jocurile, socializarea, studiul și conducerea.
Cercetătorii s-au concentrat pe 4 tipuri de activitate pe ecran: utilizarea smartphone-urilor, vizionarea TV, utilizarea computerelor/tabletelor și jocurile, inclusiv pe dispozitive video și portabile.
Timpul mediu petrecut pe ecran a crescut odată cu severitatea simptomelor. În prima săptămână după accidentare, media a fost de 358,4 minute/zi. Utilizarea smartphone-urilor a fost cea mai frecventă (224,4 minute/zi), urmată de vizionarea TV (203,5 minute/zi), utilizarea computerelor/tabletelor (112,8 minute/zi) și jocurile (59,7 minute/zi).
După ajustarea pentru factorii de influență, un timp mediu de 141 minute/zi în primele 3 zile după o contuzie a fost asociat cu o rată de rezolvare a simptomelor cu 35% mai rapidă decât un timp mediu de 260 minute/zi.
Analizele exploratorii suplimentare au indicat că simptomele s-au eliminat mai repede în rândul celor care petreceau între 120-240 minute/zi pe ecrane comparativ cu cei care petreceau mai puțin de 120 minute/zi sau mai mult de 240 minute/zi.
În mod specific, rezolvarea simptomelor a fost de peste două ori mai rapidă în rândul adolescenților care au acumulat un timp de ecran de 120-240 minute/zi comparativ cu cei care au avut un timp de ecran mai mic de 120 minute/zi, și de 1,5 ori mai rapidă în rândul celor care au petrecut mai mult de 240 minute/zi.
Când a fost evaluat în funcție de tipul de ecran, simptomele s-au rezolvat de peste două ori mai repede în rândul adolescenților care au utilizat smartphone-uri pentru o medie de 120-240 minute/zi comparativ cu cei care le-au folosit mai puțin de 120 minute/zi sau mai mult de 240 minute/zi.
În mod similar, simptomele s-au eliminat de 3 ori mai repede în rândul celor care au vizionat TV pentru 60-120 minute/zi comparativ cu cei care au vizionat mai mult de 120 minute/zi.
Însă, utilizarea computerelor/tabletelor și jocurile nu au fost asociate semnificativ cu o recuperare mai rapidă.
Acest studiu este observațional, ceea ce face imposibilă tragerea de concluzii ferme despre cauză și efect, iar cercetătorii subliniază diversele limitări ale descoperirilor lor.
De exemplu, dimensiunea eșantionului a fost mică, iar conținutul timpului pe ecran, luminozitatea ecranului, rezoluția, setările de culoare, utilizarea ochelarilor cu protecție împotriva luminii albastre și angajamentul cognitiv al participanților nu au fost măsurate, toate acestea putând afecta recuperarea.
Nici utilizarea ecranului în timpul orelor de școală nu a fost înregistrată, iar deși timpul total petrecut pe ecran a fost măsurat, momentul utilizării acestuia nu a fost.
„Deși descoperirile noastre contribuie la dovezile limitate referitoare la timpul pe ecran și recuperarea acută după contuzie la tineri, sunt necesare definiții standardizate, măsurători uniforme și studii controlate randomizate (RCT). Cercetările ulterioare ar trebui să exploreze, de asemenea, contextul și conținutul utilizării ecranului pentru a înțelege mai bine impactul acesteia asupra recuperării după contuzie la tineri”, subliniază cercetătorii.
Cu toate acestea, ei concluzionează: „În loc de a recomanda evitarea totală a ecranului, clinicianții ar putea lua în considerare recomandarea unui obiectiv de timp pe ecran de aproximativ 141 de minute pe zi pentru a susține recuperarea.”
