Yoga și meditația aduc beneficii pentru sănătatea intestinală
O nouă revizuire sistematică sugerează că yoga și meditația budistă pot susține bacteriile intestinale benefice și metabolitul, însă dietele pe bază de plante și dovezile clinice limitate complică înțelegerea efectului real asupra microbiomului.
Un studiu recent publicat în International Journal of Yoga a prezentat o revizuire sistematică care examinează dovezile clinice privind impactul practicilor de yoga și meditație asupra microbiotei intestinale la oameni.
Corpul uman găzduiește o comunitate complexă de microorganisme, iar intestinul conține populații bacteriene deosebit de diverse. Aceste microbi, predominant din phyla Firmicutes, Bacteroidetes, Actinobacteria și Proteobacteria, joacă roluri esențiale în metabolism, funcția imunitară, sinteza vitaminelor și protecția împotriva patogenilor. Deși majoritatea nu sunt patogeni, compoziția și funcția lor sunt influențate de genetică, mediu, stil de viață și, în special, de expunerea la antibiotice.
Interacțiunile gazdă-microbiota sunt acum recunoscute ca fiind centrale pentru dezvoltarea și progresia unei game largi de boli, inclusiv tulburări gastrointestinale, neurologice și cardiometabolice. Aceste efecte sunt mediate prin intermediul unor căi complexe de comunicare neurală, neuroendocrină și imunitară, care leagă creierul, intestinul și microbiomul în rețele de semnalizare bidirecțională.
Microbiomul intestinal generează metaboliti bioactivi care modulează fiziologia gazdei. Dezechilibrul acestei microbiote, cunoscut sub numele de disbioză, este asociat cu o gamă de boli. Modelele experimentale evidențiază legături între disbioză, disfuncția metabolică și condiții mediate imunitar. Intervenții precum transplantul de microbiotă fecală (FMT) subliniază potențialul terapeutic al țintirii microbiotei în bolile gastrointestinale.
Factori externi precum dieta și sănătatea mintală sunt modulatori majori ai compoziției și funcției microbiotei intestinale. Ambele modele dietetice și stresul psihosocial au fost demonstrate că alterează interacțiunile creier-intestin-microbiotă, având implicații pentru condiții neurologice și psihice. Practicile de tip minte-corp, inclusiv yoga și meditația, sunt ipotezate că influențează aceste căi, dar mecanismele subiacente rămân neclare.
Meditatia, înrădăcinată în tradițiile hindu și budiste antice, se găsește și în alte religii majore. Practicile contemporane cuprind o varietate de forme, inclusiv cele derivate din yoga și disciplinele mindfulness. Yoga și meditația, în special structurate în Raj-yoga sau Ashtanga yoga, integrează practici etice, fizice și meditative. Deși beneficiile lor pentru reducerea stresului și bunăstare sunt bine documentate, înțelegerea științifică a impactului lor direct asupra microbiotei intestinale este limitată.
Revizuirea sistematică a inclus studii care examinează modul în care yoga și meditația afectează microbiota intestinală la oameni de orice vârstă sau gen. Studiile eligibile au fost obținute din instituții, organizații, universități, platforme online și lucrări de conferință. Studiile fără date suficiente sau texte complete au fost excluse. Toate studiile relevante au fost obținute din baze de date electronice, inclusiv SCOPUS, PubMed, Google Scholar și Cochrane Controlled Trials Register.
Yoga implică practici de stil de viață precum schimbări dietetice și comportamentale, activitate fizică, exerciții de respirație, relaxare și meditație. Principalul rezultat evaluat a fost modificările în compoziția microbiotei intestinale, măsurate în principal prin diversitatea 16S rRNA. Printre rezultatele secundare s-au numărat modificările în metaboliti precum trimetilamină, oxid de trimetilamină, acizi grași cu lanț scurt și acizi biliari.
Dintre cele 247 de titluri și rezumate obținute în timpul screeningului inițial al literaturii, doar 4 studii au îndeplinit criteriile pentru sinteza calitativă. Cele mai multe excluzii au fost din cauza unei concentrații insuficiente pe yoga sau meditație sau a unei măsurători inadecvate. Dintre aceste patru studii, unul a fost un studiu controlat non-randomizat, iar trei au fost observaționale.
Dintre studiile incluse, unul a investigat yoga și trei au investigat meditația budistă, toate examinând impactul acestora asupra microbiotei intestinale. În total, 440 de adulți sănătoși cu vârste între 24 și 55 de ani au participat, cu ambele genuri reprezentate în cadrul studiilor și recrutați din China și SUA.
Intervenția de yoga a durat 68 de zile, incluzând practici yogice pregătitoare și un program intensiv de meditație de 8 zile, participanții urmând o dietă vegană. Participanții de control nu au avut restricții dietetice. În studiile observaționale, meditatorii pe termen lung practicau meditația zilnic timp de 30 de minute până la 2 ore și, de obicei, respectau diete vegane sau vegetariene, în timp ce grupurile de control erau non-meditatori fără pregătire în meditație.
Rezultatele au fost evaluate în principal prin analizarea compoziției și diversității microbiotei intestinale folosind secvențiere genetică avansată și bioinformatică pentru a compara meditatorii cu grupurile de control. În studiul de yoga, probele de fecale au fost colectate la început, după faza pregătitoare și la trei luni după intervenție.
Profilurile metabolitice au fost examinate în două studii, folosind tehnici precum cromatografia lichidă de masă non-țintită (LC-MS) și cromatografia lichidă de înaltă performanță ultra-înaltă (UHPLC) pentru a măsura modificările în metaboliti, în timp ce un studiu a evaluat separat markerii biochimici, inclusiv colesterolul plasmatic și apolipoproteina B.
Toate studiile au demonstrat în mod constant că yoga și meditația budistă au fost asociate cu modificări favorabile în compoziția microbiotei intestinale, crescând în special bacteriile benefice precum Bacteroides, Faecalibacterium, Roseburia și Lactobacillus, în timp ce bacteriile non-benefice au fost reduse comparativ cu grupurile de control. Un studiu a corelat aceste modificări ale microbiotei cu un profil microbian asociat cu un risc mai scăzut de anxietate, depresie și boli cardiovasculare, subliniind implicațiile potențiale pentru sănătatea mintală și fizică ale acestor practici de tip minte-corp.
Yoga și meditația budistă au fost de asemenea asociate cu modificări benefice în metaboliti: yoga a crescut nivelurile de acizi grași cu lanț scurt în plasmă, în timp ce meditația budistă a crescut nivelurile de lipide, L-dopa și berberină și a redus anumite metabolite potențial dăunătoare. Aceste schimbări biochimice sugerează, de asemenea, posibile efecte pozitive asupra sănătății acestor practici.
Evaluarea calității a indicat că trei studii au fost clasificate ca fiind bune și unul satisfăcător conform scalei Newcastle–Ottawa. Este important de menționat că nu au fost raportate efecte adverse în niciunul dintre studiile revizuite, sugerând că nu există semnale de siguranță în dovezile analizate.
Revizuirea sistematică actuală a indicat că yoga și meditația budistă pot beneficia microbiota intestinală. Cu toate
