Ratele mortalității prin pneumonie ICU rămân ridicate în țările în dezvoltare
O revizuire științifică publicată în jurnalul NEJM Evidence, coordonată de Institutul D’Or pentru Cercetare și Educație (IDOR), a evaluat rezultatele pacienților adulți cu pneumonie dobândită în comunitate (CAP) care au fost admiși în unități de terapie intensivă (ICU) din țările cu venituri medii.
Studiul a relevat rate de mortalitate semnificativ mai mari în țările analizate, comparativ cu țările cu venituri mari, unde mortalitatea variază între 16% și 26%. În total, au fost incluse 52 de studii și aproximativ 48.707 pacienți, arătând o rată generală de mortalitate de 37,1%, care a crescut la 59,3% în rândul pacienților care necesitau suport respirator.
Pneumonia severă rămâne o problemă subestimată.
Pneumonia dobândită în comunitate (CAP) este una dintre principalele cauze de admitere în ICU în țările cu venituri mici și medii, având rate de mortalitate substanțial mai mari decât cele observate în națiunile cu venituri ridicate, unde rezultatele sunt constant mai favorabile.
Deși progresele în managementul clinic și suportul de terapie intensivă au avansat, studiul arată că rezultatele au rămas severe în țările sărace, chiar și după două decenii, în special în mediile cu limitări structurale. Autorii subliniază că mortalitatea ridicată observată nu poate fi explicată doar prin severitatea individuală a condițiilor pacienților, ci și prin diferențele sistemice în accesul la asistență medicală și calitatea îngrijirii.
Acest studiu este important deoarece confirmă, prin date, lipsa informațiilor consistente și structurate despre pneumonia severă dobândită în comunitate în ICU-uri din țările cu venituri mici și medii. Deși este principala cauză de internare în ICU medical la nivel mondial, pneumonia severă dobândită în comunitate continuă să prezinte rate ridicate de mortalitate.
Cercetarea a respectat standarde internaționale riguroase de calitate științifică și a fost înregistrată în PROSPERO, cea mai importantă bază de date a protocoalelor de revizuire sistematică.
Studiile incluse în analiză au fost publicate pe parcursul unei perioade de 22 de ani, din 2002 până în 2024, și au fost evaluate și din punct de vedere metodologic. În total, au fost analizate 52 de studii care implicau 48.707 pacienți, concentrându-se pe țările cu venituri mici și medii și mortalitatea pe termen scurt, fie în timpul admiterii în ICU, fie în termen de 30 de zile.
Ratele ridicate de mortalitate și rolul ventilației mecanice.
Rezultatele întăresc contrastul dintre sistemele de sănătate. Mortalitatea generală a fost de 37,1% în țările cu venituri medii analizate, rămânând mult peste ratele observate în țările cu venituri ridicate, unde rezultatele pentru aceeași afecțiune variază de obicei între 16% și 26%. Această disparitate devine și mai pronunțată în cazurile severe.
Printre pacienții care necesitau ventilație mecanică, mortalitatea a atins 59,3% în țările analizate, fiind aproximativ dublă față de ratele observate în națiunile cu venituri mari, unde este în jur de 26%. Aceste descoperiri subliniază că suportul respirator, deși esențial, este asociat cu rezultate mult mai puțin favorabile în mediile cu resurse și infrastructură limitate în ICU.
Populația studiului avea o vârstă medie de 65,4 ani, iar bărbații reprezentau 60,8% dintre participanți. Cele mai frecvente comorbidități au fost hipertensiunea (38,7% din cazuri), boala pulmonară obstructivă cronică (26,2%) și diabetul (20,9%).
Autorii subliniază, de asemenea, că vârsta înaintată și ventilația mecanică explică mai mult de jumătate din variația rezultatelor mortalității în studiile analizate, indicând că acestea sunt principalii determinanți clinici ai prognosticului, indiferent de țară, deși efectele lor sunt amplificate în mediile cu venituri mai mici.
Inegalitatea globală și mari lacune de informație.
Una dintre cele mai relevante descoperiri ale studiului este distribuția inegală a datelor disponibile. Analiza a inclus studii din 18 țări, predominant din China, cu 25 de studii, și Brazilia, cu 6 studii, alături de alte națiuni cu venituri medii.
Niciun studiu din țările cu venituri mici nu a îndeplinit criteriile de calitate metodologică aplicate, absență care evidențiază o mare lacună în producția științifică globală referitoare la pneumonia în terapie intensivă și limitează o înțelegere completă a poverii acestei boli în medii mai vulnerabile.
Un gradient de mortalitate în funcție de sistemele de sănătate.
Corpul de dovezi indică un model consistent de rezultate mai slabe pentru pneumonia dobândită în comunitate în ICU-uri, pe măsură ce nivelul de venit al sistemelor de sănătate scade. În țările cu venituri mici și medii, mortalitatea rămâne ridicată, în special în rândul persoanelor în vârstă și al pacienților care necesită ventilație mecanică, în timp ce rezultatele în țările cu venituri ridicate sunt semnificativ mai favorabile.
Autorii atribuie aceste disparități unor factori structurali, cum ar fi accesul întârziat la asistență medicală, sosirea tardivă a pacienților în serviciile de terapie intensivă, resurse limitate, lipsa echipelor medicale bine pregătite și absența protocoalelor clinice standardizate.
Acestui aspect i se adaugă lipsa de date sistematice despre vaccinare și prevenție în studiile revizuite, care pot influența, de asemenea, rezultatele observate, având în vedere importanța bine stabilită a vaccinării în prevenirea și îmbunătățirea rezultatelor pneumoniei dobândite în comunitate (CAP).
„Sunt necesare studii suplimentare pentru a susține politicile de sănătate, alocarea resurselor, instruirea personalului și adaptarea protocoalelor la realitățile fiecărei regiuni”, concluzionează autorul, care face parte și din grupul de cercetare în Medicină de Terapie Intensivă al IDOR.
Constatările revizuirii întăresc necesitatea consolidării sistemelor de sănătate, extinderii accesului timpuriu la terapie intensivă și generării unor date mai reprezentative în toate regiunile lumii.
