Exercițiul fizic: o soluție eficientă în lupta împotriva obezității, chiar și fără rezultate vizibile pe cântar
Un nou raport științific al Asociației Americane a Inimii subliniază că exercițiul fizic aduce beneficii semnificative pentru sănătate, dincolo de pierderea în greutate, îmbunătățind sănătatea cardiovasculară, păstrând fitnessul și întărind rezultatele pe termen lung în tratamentul obezității, chiar și atunci când cântarul nu arată modificări substanțiale.
Un raport științific recent emis de Asociația Americană a Inimii, publicat în revista Circulation, sintetizează rolul activității fizice în tratamentul obezității și sănătatea cardiometabolică.
Obezitatea este un factor major care contribuie la riscul de boli cardiovasculare (CVD), având legături strânse cu hipertensiunea, dislipidemia și rezistența la insulină. Aproximativ 42% dintre adulții din Statele Unite se confruntă cu obezitatea. Managementul obezității se concentrează pe pierderea în greutate (WL) și reducerea riscului de CVD, activitatea fizică (PA) fiind un element central în ambele cazuri. Raportul AHA ilustrează contribuția PA la sănătatea cardiometabolică, WL și menținerea pierderii în greutate (WLM) și evidențiază strategii comportamentale pentru a spori PA în rândul populațiilor supraponderale și obeze.
Studii multiple au demonstrat că PA oferă beneficii cardiometabolice independente, inclusiv reducerea tensiunii arteriale, îmbunătățirea sensibilității la insulină și modificări favorabile ale profilului lipidic. Exercițiile aerobice și cele de rezistență sunt eficiente, volumele mai mari de exercițiu producând, în general, îmbunătățiri mai mari în rezultatele pierderii în greutate, în timp ce intensitățile mai mari ale exercițiului pot oferi beneficii suplimentare pentru fitnessul cardiorespirator.
PA de una singură rareori conduce la pierderi semnificative în greutate, cu excepția cazului în care este realizată la volume mari. Cele mai multe persoane obțin pierderi modeste în greutate, iar mai puțin de 15% ajung la reduceri clinice semnificative prin PA exclusiv. Combinarea PA cu restricția calorică produce pierderi mai mari în greutate și rezultate cardiometabolice îmbunătățite, deși adaptările fiziologice, cum ar fi creșterea apetitului și reducerea ratei metabolice, pot diminua aceste efecte. Un aport adecvat de proteine și antrenamentul de rezistență ajută la păstrarea masei musculare în timpul pierderii în greutate.
Menținerea pe termen lung a pierderii în greutate rămâne o provocare, deoarece recâștigarea în greutate anulează adesea câștigurile în sănătate. Niveluri ridicate de PA (200–300 de minute pe săptămână) sunt asociate cu îmbunătățiri în menținerea pierderii în greutate, dar aderența la aceste volume este dificilă pentru mulți. Se recomandă o progresie graduală pentru a ajunge la cel puțin 150 de minute pe săptămână de PA de intensitate moderată până la viguroasă, cu creșteri suplimentare după caz. Menținerea PA susține sănătatea cardiometabolică continuă, chiar și în cazul unor recâștiguri în greutate.
Tratamentul pierderii în greutate funcționează în paralel cu un stil de viață activ. Medicamentele pentru obezitate și chirurgia bariatrică sunt opțiuni cheie pentru persoanele cu IMC ridicat atunci când schimbările de stil de viață nu sunt suficiente. Deși medicamentele precum agonistii receptorilor GLP-1 (GLP-1RAs) și chirurgia bariatrică sunt eficiente, utilizarea lor este limitată de costuri, acces și efecte secundare. Aceste intervenții ar trebui să fie însoțite de strategii de stil de viață continue, în special prin creșterea activității fizice, pentru a îmbunătăți managementul greutății.
Avansul și expansiunea medicamentelor pentru obezitate bazate pe GLP-1RA, cum ar fi liraglutida, semaglutida și tirzepatid, au îmbunătățit semnificativ rezultatele farmacologice în pierderea în greutate, unele studii raportând rezultate de pierdere în greutate apropiate celor observate după chirurgia bariatrică. Aceste medicamente acționează în principal prin reducerea apetitului și încetinirea golirii gastrice, deși efectele secundare sunt frecvente, dar adesea gestionabile.
Studii clinice au demonstrat reduceri semnificative în greutatea corporală, iar unele GLP-1RAs au fost asociate cu îmbunătățiri ale rezultatelor cardiovasculare în anumite populații de pacienți. De exemplu, liraglutida și semaglutida au demonstrat reducerea evenimentelor cardiovasculare adverse majore în populații selectate cu risc ridicat. Totuși, raportul menționează că contribuțiile independente și sinergice ale activității fizice la aceste rezultate rămân insuficient studiate. În ciuda acestui fapt, majoritatea studiilor nu includ analize detaliate ale efectelor independente sau sinergice ale PA în combinație cu medicamentele, lăsând întrebări cu privire la regimurile optime de exercițiu pentru această populație.
În ceea ce privește masa musculară, o fracțiune considerabilă din pierderea totală în greutate datorată terapiei GLP-1RA este atribuită pierderii de țesut muscular, deși semnificația clinică a acestui aspect rămâne nesigură. Studiile limitate compară direct medicamentele utilizate singure versus medicamentele combinate cu exerciții fizice, dar dovezile disponibile sugerează o pierdere mai mare de grăsime și greutate, precum și o îmbunătățire a fitnessului cardiorespirator (CRF) atunci când PA este inclusă. Totuși, sunt necesare studii controlate robuste pentru a clarifica beneficiile specifice și caracteristicile optime ale PA pentru pacienții care primesc tratamente farmacologice pentru obezitate.
Nivelurile de PA sunt de obicei mai scăzute în rândul candidaților pentru chirurgie bariatrică, iar nu există linii directoare preoperatorii standard. Deși asigurările pot solicita programe de PA prechirurgicale, dovezile privind impactul acestora asupra rezultatelor sunt limitate și mixte. După intervenție, un nivel mai mare de PA este asociat cu o pierdere mai mare în greutate, pierdere de grăsime, menținerea acesteia, fitness cardiorespirator și forță musculară. Cu toate acestea, efectele asupra factorilor de risc cardiometabolici rămân inconsistente.
Dispozitivele purtabile și coachingul pot îmbunătăți aderența la exerciții. Clinicienii joacă un rol esențial în sprijinirea pierderii în greutate și promovarea PA prin implementarea de intervenții structurale bazate pe dovezi, cum ar fi modelul 5A (evaluare, sfătuire, acordare, asistență, aranjare). Cadrele 5A îmbunătățesc managementul obezității prin structurarea comunicării între medic și pacient, ghidarea evaluării clinice și asigurarea unui follow-up sistematic. Fiecare pas incremental din acest model crește implicarea pacientului în strategii de pierdere în greutate, inclusiv modificări dietetice și creșterea PA, facilitând astfel adoptarea mai consistentă a comportamentelor care promovează sănătatea.
Aplicarea eficientă a modelului 5A necesită, de asemenea, o evaluare amănunțită a nivelurilor curente de PA ale pacientului și a condițiilor psihosociale sau comorbide relevante care pot împiedica progresul. Clinicienii ar trebui să evalueze pregăt
