Sindromul metabolic a crescut semnificativ la nivel mondial în ultimele două decenii
Un studiu global amplu arată cum sindromul metabolic se răspândește mai repede decât era anticipat, fiind determinat de îmbătrânirea populației, stiluri de viață urbane și disparități de sănătate în creștere între regiuni.
O cercetare recentă publicată în Nature Communications a revizuit sistematic literatura de specialitate și a aplicat o analiză de modelare bayesiană pentru a mapa răspândirea mondială a sindromului metabolic în ultimele două decenii, folosind factori demografici și geografici cheie pentru a identifica unde povara este cea mai mare și cum s-a schimbat aceasta.
Sindromul metabolic (MetS) este un grup de anomalii metabolice intercorelate, inclusiv obezitate, insulinorezistență, hipertensiune arterială, dislipidemie și glucoză plasmată înaltă. Împreună, acești factori de risc impun o povară substanțială asupra sănătății globale.
Componentele individuale ale MetS sunt printre principalele cauze ale mortalității și anilor de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALYs) la nivel mondial, hipertensiunea arterială fiind responsabilă pentru peste 10 milioane de decese și 218 milioane de DALYs. De asemenea, obezitatea contribuie la 5 milioane de decese și 160 milioane de DALYs, o povară care crește rapid, mai ales în țările cu venituri mici și medii.
MetS apare dintr-o combinație de factori genetici și de mediu, în principal un dezechilibru cronic energetic determinat de o dietă nesănătoasă și activitate fizică insuficientă. Susceptibilitatea genetică legată de căile metabolice poate amplifica riscul, în timp ce mediile obezogene accelerează progresia.
În ciuda dezbaterilor continue asupra pragurilor specifice și a sistemelor de clasificare, MetS rămâne o construcție valoroasă din punct de vedere clinic și epidemiologic pentru identificarea indivizilor cu risc crescut de diabet de tip 2 (T2D), boli cardiovasculare (CVD), boli cronice ale rinichilor și mortalitate prematură, adesea înainte ca boala evidentă să se dezvolte.
Cercetătorii au realizat o revizuire sistematică împreună cu modelarea pentru a estima prevalența MetS în rândul bărbaților și femeilor din 2000 până în 2023 în 198 de țări și teritorii, grupate în 21 de regiuni și nouă super-regiuni, pe baza proximității geografice și a veniturilor naționale. Țările au fost stratificate după nivelul de venit și urbanizare, fiind împărțite în patru quartile.
Deși au fost incluse studii folosind criterii de diagnostic diferite, MetS a fost definit pentru scopuri de estimare folosind cadrul armonizat Joint Interim Statement (JIS) ca ≥3 din cele 5 componente: glucoză plasmată înaltă, hipertensiune arterială, trigliceride crescute, colesterol HDL scăzut și obezitate centrală.
Toate articolele relevante au fost obținute din baze de date precum PubMed, Excerpta Medica Database, Web of Knowledge, African Journals Online și Global Index Medicus până la 20 septembrie 2022, fără restricții de limbă. Studiile observaționale bazate pe populație care raportau prevalența brută a MetS în rândul adulților, indiferent de locația geografică sau criteriile de diagnostic, au fost incluse. Criteriile de eligibilitate au inclus eșantionare probabilistică, un minim de 30 de participanți și o populație generală fără restricții privind condițiile de sănătate specifice.
Un model de regresie logistică bayesian multilevel a fost utilizat pentru a estima prevalența MetS la nivel global, regional și național din 2000 până în 2023, separat pe sexe. Predicțiile ulterioare au fost generate pentru toate țările, inclusiv pentru cele cu date primare limitate sau inexistente, folosind covariate anuale variabile în timp, inclusiv distribuția pe vârstnici, PIB pe cap de locuitor și urbanizare, ceea ce înseamnă că multe estimări la nivel de țară sunt derivate din model, nu direct observate, și au intervale de incertitudine asociate.
O creștere semnificativă a poverii globale a sindromului metabolic a fost observată între 2000 și 2023. Un total de 597 de studii au îndeplinit criteriile de eligibilitate și au fost incluse. Aceste studii au cuprins peste 45,5 milioane de participanți din medii urbane, rurale și mixte, cu date național reprezentative din 44 de țări din toate regiunile majore ale lumii, cu excepția Oceaniei.
Prevalența MetS s-a dublat în ultimele două decenii, crescând de la 11,9% în 2000 la 28,4% în 2023, cu femeile crescând de la 14,7% la 31,0% și bărbații de la 9,0% la 25,7%. Până în 2023, aproximativ 1,54 miliarde de adulți trăiau cu MetS, cu cazuri crescând de la 277 la 846 milioane în rândul femeilor și de la 166 la 692 milioane în rândul bărbaților, fiind determinată în principal de prevalența în creștere.
Prevalența a crescut constant odată cu venitul și urbanizarea, deși femeile din medii cu venituri mici și mai puțin urbanizate au purtat o povară disproporționat mai mare decât bărbații. Deși prevalența MetS era similară în tinerețea timpurie, femeile au depășit bărbații din mijlocul vieții, atingând un vârf de aproximativ 55% față de 45% în anii 70. Povara cazurilor a atins un maxim în rândul femeilor cu vârste între 50-54 ani (82,8 milioane) și bărbaților cu vârste între 35-39 ani (84,3 milioane), cu femeile fiind disproporționat afectate la vârste mai înaintate în toate straturile, în special în medii cu venituri mari și foarte urbanizate.
Varianța regională a fost substanțială, cu prevalența în 2023 variind de la 7,5% la 45,0% în rândul femeilor și de la 6,5% la 59,6% în rândul bărbaților. Cele mai mari creșteri au avut loc în Asia de Est în rândul femeilor, cu 28,1%, și în Europa Centrală în rândul bărbaților, cu 42,7%, iar direcția diferențelor de sex a variat, cu bărbații depășind femeile în Europa de Sud-Vest și femeile depășind bărbații în America Latină de Sud.
Asia de Est și Asia de Sud au reprezentat cea mai mare parte a poverii globale. Asia de Est avea singură 212 milioane de femei și 157 milioane de bărbați afectați, cu cazuri crescând de 5,4 ori și 17,8 ori, respectiv, din 2000. Factorii determinanți au variat în funcție de regiune, analizele de decompoziție indicând contribuții din creșterea prevalenței, creșterea populației și îmbătrânire diferite în funcție de mediu.
În toate regiunile, prevalența a crescut odată cu vârsta, atingând vârful între 65-74 ani și fiind cea mai mare în Europa Centrală, Asia de Est și țările anglofone cu venituri mari. Femeile au depășit bărbații după vârsta de 45 de ani în majoritatea regiunilor, în conformitate cu modelele globale pe baza vârstei și sexului.
În
