Anticoagulantele orale reduc riscul de evenimente adverse la pacienții cu fibrilație atrială și risc intermediar de accident vascular cerebral
Utilizarea terapiei cu anticoagulante orale a diminuat riscul de evenimente clinice adverse comparativ cu absența anticoagulării la pacienții cu fibrilație atrială și risc intermediar de accident vascular cerebral, conform rezultatelor studiului SINGLE-AF prezentate la sesiunea Hot Line de astăzi la Congresul ESC 2026 și publicate simultan în New England Journal of Medicine.
Pacienții cu fibrilație atrială (AF) au un risc crescut de accident vascular cerebral. Ghidurile ESC recomandă anticoagulantele orale pentru pacienții cu AF și risc înalt de accident vascular cerebral, având o recomandare de clasă I. De asemenea, se sugerează că anticoagulantele orale ar trebui luate în considerare și pentru pacienții cu risc intermediar, cu o recomandare de clasă IIa.
Informațiile din studiile observaționale cu anticoagulante, în special cu antagoniștii vitaminei K, rămân contradictorii pentru cei cu risc intermediar. Studiul SINGLE-AF a fost realizat pentru a oferi primele dovezi dintr-un studiu randomizat despre beneficiile anticoagulantelor orale directe (DOAC) la pacienții cu AF și risc intermediar de accident vascular cerebral.
SINGLE-AF a fost un studiu cu etichetă deschisă desfășurat în 18 centre din Coreea de Sud. Un număr de 1.803 persoane cu AF și risc intermediar de accident vascular cerebral (definit ca un scor CHA2DS2-VASc de 1 la bărbați sau 2 la femei) au fost randomizate (1:1) pentru a primi terapie DOAC (apixaban 5 mg de două ori pe zi sau rivaroxaban 20 mg o dată pe zi) sau pentru a nu primi anticoagulare.
La 24 de luni, s-a observat o reducere de 69% a punctului final primar – un compus de accident vascular cerebral, embolie sistemică, sângerare majoră sau deces cardiovascular – cu DOAC comparativ cu absența anticoagulării (0,5% și 1,5%, respectiv; p=0,028; raport de hazard 0,31; interval de încredere 95% 0,10 la 0,94). Diferența dintre grupuri a fost determinată de o incidență mai mică a accidentului vascular cerebral ischemic cu terapia DOAC (0,1%) comparativ cu absența terapiei anticoagulante (1,1%). Nu a existat nicio diferență în ceea ce privește sângerarea majoră cu terapia DOAC (0,3%) și fără (0,5%).
Concluzionând, „Avem acum dovezi dintr-un studiu randomizat că pacienții cu AF și risc intermediar de accident vascular cerebral beneficiază de terapia DOAC, fără o creștere a sângerărilor majore. Datele din studiul SINGLE-AF pot fi folosite pentru a informa viitoarele recomandări ale ghidurilor și politicile de rambursare”, a declarat profesorul Boyoung Joung, investigator principal al studiului SINGLE-AF, Universitatea Yonsei, Seul, Coreea de Sud.
