Modificările programului pot influența mai mult decât obiceiurile de somn
Datele unui studiu național relevă alegeri alimentare distincte și tipare de somn printre lucrătorii pe schimburi din Japonia, evidențiind diferențe semnificative între bărbați și femei.
Un studiu recent publicat în revista Industrial Health a comparat obiceiurile alimentare și caracteristicile stilului de viață ale lucrătorilor pe schimburi și ale celor care lucrează în timpul zilei în Japonia, concentrându-se pe comportamente relevante pentru sănătatea pe termen lung.
Prevalența globală și impacturile asupra sănătății ale muncii pe schimburi sunt semnificative, fiind o practică obișnuită în întreaga lume, esențială pentru funcționarea industriilor moderne. Studiul menționează estimări care indică faptul că 18,6% dintre lucrătorii din Japonia, 28,7% din Statele Unite și 17,0% din Uniunea Europeană lucrează în schimburi, inclusiv în ture de noapte.
Lucrarea pe schimburi se referă, în general, la munca programată permanent sau frecvent în afara orelor normale de lucru. În contrast, munca de zi urmează de obicei un program convențional, stabilizând rutinele zilnice. Numeroase studii epidemiologice au corelat munca pe schimburi cu un risc crescut de rezultate adverse asupra sănătății, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, obezitatea și diabetul.
Un factor propus care stă la baza acestor riscuri de sănătate este perturbarea ritmurilor circadiane, ce reprezintă ceasul intern al corpului care reglează somnul, starea de veghe și metabolismul. Lucrul pe schimburi conduce adesea la tipare de muncă și alimentație neregulate, care pot desincroniza procesele biologice. Pe termen lung, această nealiniere circadiană este considerată a contribui la dezvoltarea unor afecțiuni cronice precum obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare și sindromul metabolic.
Studiile anterioare au generat rezultate diferite în funcție de regiuni și populații, multe concentrându-se pe grupuri profesionale specifice, precum asistentele medicale sau personalul aerian. Cercetările din Asia de Est au identificat, de asemenea, comportamente alimentare mai puțin favorabile în rândul lucrătorilor pe schimburi, incluzând un consum mai scăzut de alimente tradiționale și o dependență mai mare de alimente convenabile. Totuși, există lacune importante în ceea ce privește alegerile dietetice reale, consumul de nutrienți și tiparele alimentare asociate cu munca pe schimburi în diverse ocupații și populații.
Această analiză transversală a folosit datele din studiul național din 2018 privind sănătatea și nutriția din Japonia (NHNS), desfășurat anual de Ministerul Sănătății, Muncii și Bunăstării, acoperind toate cele 47 de prefecturi.
În cadrul studiului, eșantionul analitic a inclus adulți angajați cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani. Au fost excluși din analiză indivizii care erau șomeri, însărcinați sau care alăptau, cei care lucrau mai puțin de patru zile sau 24 de ore pe săptămână, sau cei care aveau informații lipsă cu privire la indicele de masă corporală (IMC) sau programul de lucru. Eșantionul final a cuprins 1.814 lucrători, dintre care 1.081 bărbați și 733 femei.
Participanții au fost împărțiți în două grupuri principale în funcție de programul de lucru auto-raportat: cei care au raportat „muncă de zi” au fost clasificați ca lucrători de zi, în timp ce cei care au raportat fie „muncă pe schimburi de noapte”, fie „muncă pe schimburi” au fost combinați ca lucrători pe schimburi. Orele specifice de lucru, tiparele de schimburi și durata schimburilor nu au fost înregistrate.
Consumul zilnic de alimente și nutrienți a fost evaluat folosind un jurnal alimentar semi-cântărit de o zi. Grupele specifice de alimente (de exemplu, pește și fructe de mare, lapte și produse lactate) și consumul total zilnic de energie au fost calculate din acest jurnal, cu consumul grupelor alimentare exprimat în raport cu energia totală ca grame per 1.000 kcal. Chestionarele auto-administrate au evaluat criteriile cheie pentru selecția alimentelor zilnice, cum ar fi prețul, preferința, valoarea nutrițională, comoditatea și disponibilitatea sezonieră. Acestea au oferit, de asemenea, date despre durata somnului și obiceiurile generale de viață.
Pentru a compara rezultatele între lucrătorii pe schimburi și cei de zi, analizele au fost stratificate pe sexe. Au fost examinate consumurile alimentare, comportamentele de selecție a alimentelor, indicele de masă corporală (IMC) și durata somnului. Consumul ajustat de alimente și nutrienți a fost analizat ținând cont de vârstă, IMC, zilele de lucru și orele de lucru, în timp ce rezultatele categorice au fost comparate folosind teste chi-pătrat. Deoarece studiul a fost exploratoriu, cercetătorii nu au ajustat pentru comparații statistice multiple.
Caracteristicile demografice și ocupaționale au variat între grupuri. Vârsta medie nu a diferit semnificativ între lucrătorii de zi și cei pe schimburi în niciunul dintre sexe. Cu toate acestea, printre bărbați, lucrătorii de zi au avut un IMC semnificativ mai mare decât lucrătorii pe schimburi, deși proporțiile clasificate ca subponderali, cu greutate normală sau supraponderali/obez nu au diferit semnificativ.
Tipurile de muncă și modelele de lucru au arătat, de asemenea, diferențe clare de gen. Bărbații care lucrau pe schimburi erau mai predispuși decât bărbații care lucrau în timpul zilei să fie angajați în securitate, transport și operarea mașinilor, și mai puțin predispuși să lucreze în roluri administrative sau de birou. În contrast, femeile care lucrau pe schimburi erau mai susceptibile să fie implicate în ocupații profesionale, tehnice sau de servicii și mai puțin probabile să lucreze în roluri de birou. De asemenea, femeile care lucrau pe schimburi au raportat că lucrează mai multe zile pe săptămână decât femeile care lucrau de zi, în timp ce bărbații nu au arătat această diferență în programul de lucru.
Consumul alimentar a variat semnificativ în funcție de programul de lucru. Deși mai multe diferențe au fost statistic semnificative, majoritatea efectelor dietetice au fost mici. Bărbații care lucrau pe schimburi au avut un consum ajustat mai scăzut de pește și fructe de mare în general, inclusiv pește și fructe de mare crude. Printre femei, lucrătorii pe schimburi au avut un consum ajustat semnificativ mai scăzut în special de pește și fructe de mare crude, în timp ce diferența ajustată în consumul total de pește și fructe de mare nu a fost semnificativă statistic. Această reducere poate avea implicații pentru aportul de acizi grași omega-3 de lungă lanț EPA și DHA, care sunt abundente în pește. Cu toate acestea, aportul total de acizi grași polinesaturați omega-3 nu a diferit semnificativ între grupuri, iar EPA și DHA nu au fost măsurate separat.
Printre participantele de sex feminin, lucrătorii pe schimburi au avut, de asemenea, un aport zilnic semnificativ mai scăzut de lapte și produse lactate comparativ cu lucrătorii de zi. Având în vedere că produsele lactate oferă calciu bio disponibil
