Cercetătorii au identificat un mecanism care ajută la încheierea inflamației
Cercetătorii de la University College London (UCL) au descoperit un mecanism biologic care contribuie la oprirea inflamației în organism, o descoperire ce ar putea duce, în cele din urmă, la noi tratamente pentru bolile inflamatorii cronice care afectează milioane de oameni.
Inflamația reprezintă o reacție esențială a sistemului imunitar, ajutând organismul să lupte împotriva infecțiilor și să repare țesuturile afectate. Totuși, dacă această reacție rămâne activă prea mult timp, poate dăuna țesutului sănătos și contribui la apariția unor afecțiuni precum artrita, bolile de inimă și diabetul.
Cercetătorii au acumulat cunoștințe semnificative despre modul în care începe inflamația, însă mai puțin clar a fost cum organismul decide că pericolul a trecut și trece de la combaterea unei amenințări la repararea daunelor.
O frână naturală pentru sistemul imunitar
Studiul recent, publicat în Nature Communications, subliniază un grup de molecule derivate din grăsimi, numite epoxy-oxylipins, ca parte a procesului de oprire a inflamației.
Potrivit cercetătorilor, aceste molecule acționează ca niște frâne naturale pentru sistemul imunitar. Ele ajută la prevenirea creșterii excesive a monocitelor intermediare, un tip de celule albe din sânge care pot susține vindecarea pe termen scurt, dar care pot contribui la inflamația cronică dacă se acumulează în număr prea mare sau rămân active prea mult timp.
În cadrul studiului, cercetătorii au administrat voluntarilor sănătoși o mică injecție cu bacterii E. coli ucise prin radiații UV în antebraț. Deoarece bacteriile nu erau vii, acestea nu puteau provoca o infecție, însă au declanșat o reacție inflamatorie temporară.
Voluntarii au fost împărțiți în două grupuri: brațul profilactic și brațul terapeutic.
Cercetătorii au administrat participanților un medicament numit GSK2256294 în diferite etape ale răspunsului inflamator. Acest medicament blochează o enzimă cunoscută sub numele de epoxid hidrolază solubilă (sEH). În condiții normale, sEH descompune epoxy-oxylipins, astfel că blocarea acestei enzime permite păstrarea unor cantități mai mari de aceste molecule protective în organism.
Brațul profilactic: Participanții au primit medicamentul cu două ore înainte de declanșarea inflamației, permițând cercetătorilor să testeze dacă creșterea nivelului de epoxy-oxylipins la început ar putea preveni schimbările imune dăunătoare. În acest grup, au fost 24 de voluntari – 12 tratați și 12 netratați (placebo).
Brațul terapeutic: Participanții au primit medicamentul la patru ore după ce inflamația a început, reflectând mai bine modul în care un tratament ar putea fi utilizat după apariția simptomelor. În acest grup, au fost 24 de voluntari – 12 tratați și 12 netratați (placebo).
Durerea s-a rezolvat mai rapid și celulele imune dăunătoare au scăzut
Ambele abordări au avut rezultate similare.
Blochează sEH a crescut nivelurile de epoxy-oxylipins, a ajutat la rezolvarea rapidă a durerii și a redus semnificativ numărul monocitelor intermediare găsite atât în sânge, cât și în țesut. Aceste celule imune au fost legate de inflamația persistentă și progresia bolilor inflamatorii.
Cu toate acestea, tratamentul nu a schimbat semnificativ semnele externe precum roșeața sau umflarea. Acest lucru sugerează că medicamentul ar fi putut altera procesele imune interne chiar și atunci când simptomele vizibile au rămas în mare parte neschimbate.
Cercetătorii au investigat apoi modul în care a funcționat efectul la nivel molecular.
Au descoperit că un epoxy-oxylipin, 12,13-EpOME, pare să suprime o cale de semnalizare proteică cunoscută sub numele de p38 MAPK. Această cale ajută la transformarea monocitelor în forma intermediară asociată cu activitatea inflamatorie prelungită.
Echipa a confirmat mecanismul în experimente de laborator și în voluntarii care au primit un medicament care blochează direct p38.
Unul dintre cercetători a declarat: „Descoperirile noastre dezvăluie o cale naturală care limitează expansiunea celulelor imune dăunătoare și ajută la calmarea inflamației mai rapid.”
„Țintirea acestui mecanism ar putea conduce la tratamente mai sigure care restabilesc echilibrul imunitar fără a suprima imunitatea generală. Având în vedere că inflamația cronică este considerată o amenințare majoră pentru sănătatea globală, această descoperire deschide o cale promițătoare pentru noi terapii.”
O posibilă direcție pentru tratamente antiinflamatorii mai sigure
Numeroase tratamente existente pentru bolile inflamatorii și autoimune funcționează prin suprimarea unor părți ale sistemului imunitar. Deși acest lucru poate reduce inflamația, poate interfera și cu capacitatea organismului de a se apăra.
Calea identificată în noul studiu ar putea oferi o altă strategie: întărirea unui proces natural pe care organismul deja îl folosește pentru a aduce inflamația sub control.
Un alt cercetător a afirmat: „Acesta este primul studiu care mapează activitatea epoxy-oxylipin la oameni în timpul inflamației. Prin stimularea acestor molecule de grăsime protective, am putea concepe tratamente mai sigure pentru bolile cauzate de inflamația cronică.”
A adăugat: „Acesta a fost un studiu complet bazat pe oameni, cu relevanță directă pentru bolile autoimune, deoarece am folosit un medicament deja adecvat pentru utilizare umană – unul care ar putea fi reproiectat pentru a trata episoadele acute ale afecțiunilor inflamatorii cronice, un domeniu în prezent sărăcit de terapii eficiente.”
Importanța epoxy-oxylipinilor
Cercetătorii s-au concentrat asupra epoxy-oxylipinilor deoarece studii anterioare pe animale sugerează că aceste molecule pot reduce inflamația și durerea. Totuși, rolul lor în oameni a rămas mult mai puțin clar.
Comparativ cu substanțele inflamatorii mai bine cunoscute, precum histamina și citokinele, epoxy-oxylipinii fac parte dintr-un sistem de semnalizare relativ neexplorat. Oamenii de știință bănuiau că această cale ar putea ajuta sistemul imunitar să treacă natural de la o stare inflamatorie activă către recuperare.
Noul studiu pe oameni oferă dovezi directe care susțin această idee.
Următorii pași
Descoperirile ar putea deschide calea pentru studii clinice care să testeze inhibitorii sEH în afecțiuni inflamatorii cronice, inclusiv artrita reumatoidă și bolile cardiovasculare.
Un cercetător a afirmat: „De exemplu, artrita reumatoidă este o afecțiune în care sistemul imunitar atacă celulele care căptușesc articulațiile. Inhibitorii sEH ar putea fi testați alături de medicamente existente pentru a investiga dacă pot ajuta la prevenirea
