Influencerii din social media contribuie la răspândirea dezinformării alimentare în Europa
Răsfoind rețelele sociale, utilizatorii se pot întâlni cu suplimente ce promit sănătate mai bună, băuturi care oferă pierdere rapidă în greutate sau alimente promovate ca „superalimente”.
Pentru cei care caută sfaturi despre ce să mănânce, poate fi dificil să facă distincția între informațiile de încredere și afirmațiile înșelătoare. Pe 10 octombrie, EUFIC și Fundación Maldita.es au organizat un atelier de lucru Infoodmation pentru a analiza aceste mesaje, locurile în care apar și cine ar putea fi în mod special vulnerabil la ele. Suplimentele și pierderea în greutate au fost cele mai frecvent întâlnite teme în postările dezinformatoare legate de alimentație, analizate la influenceri populari din 16 țări europene.
Proiectul Infoodmation, finanțat de UE și coordonat de EUFIC, a analizat peste 540.000 de postări pe rețelele sociale, dintre care aproximativ 24.000 au fost despre alimente. Cercetătorii au examinat, de asemenea, o colecție separată de 322 de exemple potențial înșelătoare din 13 țări europene, incluzând postări pe rețele sociale, ambalaje și publicitate.
Un supliment care promite o sănătate mai bună sau un sfat rapid pentru pierderea în greutate poate suna convingător, mai ales când provine de la cineva de încredere. Totuși, dovezile care susțin aceste promisiuni nu sunt întotdeauna clare sau corect contextualizate. Aceste constatări arată de ce este necesar să facem informațiile alimentare de încredere mai ușor de găsit și de înțeles, cu o atenție deosebită pentru copii, tineri și persoanele care trăiesc cu afecțiuni cronice.
Betty Chang, coordonatorul proiectului Infoodmation.
Printre narațiunile dezinformatoare analizate în postările influencerilor, suplimentele au fost tema identificată cel mai frecvent, apărând în 474 de postări, urmate de pierderea în greutate în 256, superalimente în 242 și detoxifiere în 76. Aceste cifre descriu postările care conțin narațiunile specifice dezinformatoare studiate; nu implică faptul că fiecare discuție despre suplimente sau pierdere în greutate este înșelătoare.
Analiza unei colecții mai largi de exemple de comunicare alimentară a evidențiat un alt tipar recurent: mesaje care sugerează că „natural” înseamnă mai bun, că „superalimentele” oferă beneficii excepționale sau că alimentele locale și tradiționale sunt în mod inerent superioare. Mesajele despre alimentele locale sau tradiționale au apărut mai frecvent pe ambalaje și în punctele de vânzare fizice.
În toate exemplele, comunicarea potențial înșelătoare a funcționat adesea prin sugestie, exagerare sau lipsă de context, mai degrabă decât prin declarații false directe. Dintre exemplele colectate care conțineau afirmații textuale despre sănătate sau sustenabilitate, 67% nu ofereau informațiile nutriționale sau ingredientele necesare pentru a le evalua. Alte tehnici au inclus stratificarea logo-urilor și etichetelor pentru a sugera credibilitate, premii sau certificări dubioase, publicitate prezentată ca fiind conținut editorial și afirmații senzationaliste sau alarmiste.
Rețelele sociale au fost canalul cel mai comun în exemplele colectate, cu videoclipuri scurte ca principal format pe aceste platforme. Actorii din industria alimentară au reprezentat cea mai mare categorie de sursă, contând pentru 52% din colecție. Analiza a distins, de asemenea, mesajele aspiraționale care fac apel la sănătate și naturalitate de mesajele alarmiste care prezintă alimente comune ca fiind periculoase sau toxice, acestea din urmă fiind mai asociate cu influencerii.
Rezultatele prezentate la atelier au subliniat copiii și tinerii ca fiind în mod special vulnerabili: abilitatea lor în dezvoltare de a evalua mesajele persuasive poate face apelurile emoționale și apartenența socială deosebit de influente. Ambalajul colorat, „halo-urile” de sănătate și conținutul alarmist de pe rețelele sociale au fost printre metodele prezentate.
Persoanele care trăiesc cu afecțiuni cronice pot fi, de asemenea, mai susceptibile la promisiuni nejustificate ale soluțiilor alimentare în căutarea ușurării sau tratamentului. Atelierul a evidențiat, de asemenea, vulnerabilitatea persoanelor cu resurse socio-economice mai reduse, subliniind necesitatea unor sfaturi accesibile și de încredere.
Provocările noi și responsabilitățile comune
Un alt subiect de îngrijorare a fost reprezentat de sfaturile alimentare generate de inteligența artificială. Prezentarea a subliniat modul în care instrumentele AI pot consolida credințele greșite sau pot oferi răspunsuri care sună convingător, dar omit contextul important, inclusiv istoricul medical al unei persoane. De asemenea, s-au ridicat îngrijorări cu privire la răspunsurile mai puțin precise pentru utilizatorii vulnerabili. Aceste riscuri au fost discutate la atelier; analiza efectuată nu a testat sfaturile oferite de inteligența artificială.
„Provocarea nu este întotdeauna o afirmație care este clar falsă. Un mesaj alimentar poate fi, de asemenea, înșelător prin omiterea unui context important sau prin prezentarea unui produs ca fiind soluția pentru o problemă mult mai mare”, a spus Rocío Benavente Pérez. „Trebuie să ajutăm oamenii să recunoască aceste tactici și să facem informațiile de încredere mai ușor de găsit acolo unde ei caută deja sfaturi.”
Răspunsurile propuse au inclus o aplicare mai bună a regulilor privind marketingul alimentelor către copii, o supraveghere mai atentă a conținutului influencerilor și a parteneriatelor plătite, precum și o responsabilitate mai mare pentru platformele de social media. Atelierul a evidențiat, de asemenea, necesitatea de a învăța oamenii cum să evalueze informațiile alimentare și a încurajat afacerile să își asume responsabilitatea dincolo de îndeplinirea cerințelor legale.
Sfaturile de încredere trebuie, de asemenea, să capteze atenția oamenilor. Atelierul a subliniat că comunicatorii științifici pot învăța de la marketing și influenceri prin utilizarea unui limbaj simplu și a formatelor atractive, cum ar fi videoclipurile scurte. Participanții au solicitat, de asemenea, o colaborare mai strânsă între oameni de știință și influenceri, precum și un sprijin mai mare pentru profesioniștii din domeniul sănătății în ajutarea pacienților de a-și îmbunătăți alfabetizarea alimentară și în domeniul sănătății. Contribuțiile lor vor ajuta la modelarea recomandărilor pentru guverne, afaceri și societatea civilă cu privire la comunicarea despre diete mai sănătoase și mai sustenabile.
