Alimentele ultraprocesate pot influența creierul înainte de a observa efectele
Cum afectează alimentația creierul înainte ca memoria să prezinte semne de probleme?
Un studiu realizat pe aproape 9.000 de adulți canadieni a asociat o consumare mai mare de alimente ultraprocesate (UPFs) cu un procentaj mai mare de grăsime corporală și semne de leziuni vasculare cerebrale silențioase, deși constatările legate de creier necesită prudență.
Studiul, publicat în revista JAMA Network Open, a descoperit că un consum mai ridicat de UPFs în rândul adulților de vârstă mijlocie din Canada a fost asociat cu o adipozitate mai mare și cu markeri de leziuni vasculare cerebrale, fără a afecta performanța cognitivă.
UPFs, clasificate conform sistemului NOVA, contribuie cu peste jumătate din caloriile consumate zilnic în multe țări cu venituri mari. Cercetările anterioare au corelat constant un consum mai mare de UPFs cu o adipozitate crescută și un risc cardiometabolic mai ridicat. Posibilele căi includ aportul excesiv de energie, reglarea afectată a apetitului, disfuncții metabolice, inflamație și leziuni vasculare.
Creierul poate fi afectat de leziuni vasculare cerebrale (VBI) cu ani înainte ca deficitele cognitive clinice să devină evidente. VBI, inclusiv hiperintensități ale materiei albe (WMHs) și infarcte cerebrale ascunse (CBIs), este considerată o manifestare timpurie a bolii cerebrovasculare. Totuși, puține studii au examinat consumul de UPFs împreună cu măsurători detaliate ale grăsimii corporale și VBI definit prin RMN.
În acest context, cercetătorii au evaluat dacă un consum mai mare de UPFs era asociat cu procentajul de grăsime corporală, țesutul adipos visceral (VAT), fracția de grăsime hepatică (HFF), VBI și performanța cognitivă. Ipoteza a fost că un consum mai mare de UPFs ar fi asociat cu o adipozitate și VBI mai mari, posibil înainte ca deficitele cognitive măsurabile să devină evidente.
Studiul a fost o analiză transversală secundară a participanților din cadrul Canadian Alliance for Healthy Hearts and Healthy Minds (CAHHM) și Prospective Urban and Rural Epidemiology-MIND (PURE-MIND). Analiza a inclus 8.783 de adulți cu vârste cuprinse între 35 și 69 de ani, fără boli cardiovasculare. Vârsta medie a fost de 57,7 ani, 56,6% din participanți fiind femei, iar indicele de masă corporală (BMI) mediu a fost de 27,0.
Participanții au completat chestionare validate privind frecvența alimentelor, evaluând consumul obișnuit de alimente și băuturi în anul precedent. Aproximativ 37% dintre participanți au raportat hipertensiune arterială, iar aproximativ 17% dislipidemie, în timp ce aproximativ 5% au raportat diabet.
Principalele rezultate au fost procentajul de grăsime corporală (măsurat prin impedanță bioelectricală), VAT și grăsimea hepatică (evaluată prin RMN), VBI (definită ca prezența a cel puțin unui infarct cerebral ascuns sau o sarcină mare de hiperintensități ale materiei albe pe RMN-ul cerebral) și performanța cognitivă, măsurată prin Montreal Cognitive Assessment (MOCA) și Digital Symbol Substitution Test (DSST).
Modelele au fost ajustate pentru posibile variabile confuzive, inclusiv vârsta, sexul, centrul de studiu, etnia, venitul, educația, activitatea fizică, fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială, dislipidemia și aportul total de energie.
UPFs au furnizat 42% din caloriile zilnice
Consumul de UPFs a fost exprimat în porții per 2.000 kcal pe zi și a fost împărțit în patru quartile. În medie, UPFs au reprezentat aproximativ 42% din aportul total de energie zilnic al participanților.
Participanții din cel mai scăzut quartil au consumat o medie de 3,1 porții de UPFs per 2.000 kcal pe zi, comparativ cu 12,8 porții în cel mai ridicat quartil. Un consum mai mare de UPFs a fost asociat cu factori socioeconomici și de stil de viață defavorabili și cu un profil cardiometabolic mai slab, având un aport energetic crescut și un profil dietetic diferit.
În cel mai scăzut quartil, aproximativ 16,5% din porțiile de alimente zilnice proveneau din UPFs, comparativ cu 45% în cel mai ridicat quartil. În schimb, proporția porțiilor de alimente din alimente minim procesate a scăzut de la 68,6% în cel mai scăzut quartil de UPFs la 41,5% în cel mai ridicat.
Consumul mai mare de UPFs, legat de o grăsime corporală și viscerală mai mare
Consumul mai mare de UPFs a fost asociat cu o adipozitate generală și viscerală mai mare. Modelul complet ajustat a arătat că în cel mai ridicat quartil de UPFs, procentajul de grăsime corporală era, în medie, cu 1,7 puncte procentuale mai mare decât în cel mai scăzut quartil. Volumul VAT a fost de asemenea cu 5,7 mL mai mare.
Analiza continuă a arătat că fiecare 5 porții de UPFs per 2.000 kcal/zi erau asociate cu o creștere de 0,9 puncte procentuale în procentajul de grăsime corporală și cu un volum VAT mai mare cu 4,0 mL.
Asocierile au fost cele mai puternice în rândul participanților cu obezitate. Printre cei cu BMI de cel puțin 30, procentajul de grăsime corporală a fost progresiv mai mare în funcție de creșterea quartilelor de UPFs. În schimb, nu s-au observat asocieri semnificative în rândul participanților cu BMI sub 30.
Consumul de UPFs nu a fost asociat semnificativ cu fracția de grăsime hepatică în analiza principală.
Consumul mai mare de UPFs, legat de o probabilitate cu 40% mai mare de leziuni cerebrale
Consumul mai mare de UPFs a fost de asemenea asociat cu o probabilitate mai mare de VBI. Comparativ cu participanții din cel mai scăzut quartil, cei din cel mai ridicat quartil aveau o probabilitate cu 40% mai mare de VBI. Prevalența VBI era de 8,1% în cel mai scăzut quartil de UPFs și de 11,3% în cel mai ridicat.
Asocierile individuale cu WMHs și CBIs au fost similare din punct de vedere direcțional, dar mai puțin robuste și uneori nu au atins semnificația statistică.
În analizele continue, fiecare porție suplimentară de 5 UPFs per 2.000 kcal pe zi a fost asociată cu o probabilitate cu 16% mai mare de VBI și cu 21% mai mare de CBIs, dar nu cu o sarcină mare de WMH.
Cu toate acestea, asocierea cu VBI nu a fost robustă în analiza de sensibilitate. Atunci când consumul de UPFs a fost exprimat ca procent din totalul porțiilor alimentare sau din aportul total de energie, mai degrabă decât porții per 2.000 kcal pe zi, asocierile nu mai erau semnificative din punct de vedere statistic. Astfel, dovezile pentru o relație cu leziunile vasculare cerebrale au fost mai puțin robuste decât cele
