Activitățile sociale pot contribui la încetinirea declinului cognitiv legat de vârstă
Diverse activități sociale, desfășurate pe o perioadă extinsă, pot îmbunătăți performanța cognitivă și pot încetini declinul sănătății cerebrale asociat cu înaintarea în vârstă, sugerează rezultatele unui studiu internațional amplu, publicat online în Journal of Epidemiology & Community Health.
Participarea regulată la 3 sau mai multe dintre aceste activități, inclusiv voluntariatul și apartenența la cluburi sportive, pare a fi deosebit de eficientă în menținerea unei minți agere, conform concluziilor studiului.
Se estimează că prevalența globală a demenței, care este precedată de deteriorarea cognitivă, va afecta aproape 153 de milioane de persoane până în 2050, subliniază cercetătorii. Deși mai multe studii au analizat legătura dintre activitățile sociale și funcția cognitivă, precum și demența, rezultatele au fost inconsistente.
Acest lucru ar putea fi cauzat de dimensiuni reduse ale eșantionului, diversitate geografică limitată și diferențe în definițiile și măsurătorile utilizate pentru activitățile sociale și rezultatele cognitive, sugerează cercetătorii.
Pentru a depăși unele dintre aceste probleme, cercetătorii au folosit datele pe termen lung din 5 studii reprezentative la nivel național, desfășurate în 24 de țări.
Aceste studii au fost: Health and Retirement Study (HRS, valurile 10-15, 2010-2021) din Statele Unite; English Longitudinal Study of Ageing (ELSA, valurile 4-9, 2008-2019); China Health and Retirement Longitudinal Study (CHARLS, valurile 1-4, 2011-2018); Mexican Health and Ageing Study (MHAS, valurile 3-5, 2012-2018); și Survey of Health, Aging, and Retirement in Europe (SHARE, valurile 4-8, 2011-2020).
Participanții din fiecare val au fost întrebați despre tipul și numărul activităților sociale la care au participat, iar performanța lor cognitivă a fost evaluată la fiecare val prin teste de memorie și funcție executivă.
Rezultatele testelor au generat un scor z pentru funcția cognitivă globală, scoruri mai mari indicând o performanță cognitivă mai bună.
În total, 57.793 de participanți au fost incluși în studiu, cu o vârstă medie cuprinsă între 57 și 73 de ani, urmăriți pe o durată medie de 6 ani.
Analiza scorurilor z cognitive cumulate a arătat că cei care au participat la activități sociale au avut scoruri semnificativ mai mari decât cei care nu au participat, iar scorurile au crescut în tandem cu numărul de activități sociale. Implicarea în cel puțin 3 dintre acestea părea să ofere cel mai mare nivel de protecție împotriva deteriorării memoriei și funcției executive.
Cei care s-au implicat în aceste activități au avut scoruri z cognitive anuale mai mari în perioada de urmărire decât cei care nu au participat deloc.
Voluntariatul și apartenența la cluburi sportive au fost asociate cu un risc mai scăzut de declin cognitiv în toate cele 5 grupuri, în timp ce participarea la cursuri de formare și îngrijirea copiilor a fost asociată semnificativ cu scoruri z cognitive mai mari de la an la an.
Pe de altă parte, implicarea activă în grupuri politice, comunitare, religioase și de biserică nu a fost constant asociată cu îmbunătățirea cognitivă.
Analiza suplimentară a indicat că asocierile pozitive între activitățile sociale și funcția cognitivă au fost mai puternice în rândul femeilor, persoanelor cu vârsta de 60 de ani și peste, celor cu niveluri mai ridicate de educație, celor care nu erau depresivi, celor care locuiau singuri, celor cu o greutate normală, celor care trăiau în zone rurale și celor care fumau și/sau consumau alcool.
Acesta este un studiu observațional, așa că nu poate stabili o relație de cauzalitate. De asemenea, cercetătorii recunosc diverse limitări ale concluziilor lor, inclusiv lipsa standardizării între cele 5 studii, ajustarea parțială pentru factorii potențial influenți și concentrarea pe cantitatea activităților sociale, în detrimentul calității, motivației și experienței, toate acestea putând fi la fel de importante.
Nu este complet clar cum activitățile sociale ar putea proteja împotriva declinului cognitiv, dar cercetătorii propun mai multe explicații plauzibile.
Acestea includ ipoteza „folosește-l sau pierde-l”, care sugerează că angajamentul susținut în activități stimulante din punct de vedere cognitiv poate îmbunătăți plasticitatea neurală și întări conexiunile sinaptice.
Un nivel mai ridicat de educație este, de asemenea, considerat a spori eficiența neurală și capacitatea compensatorie, crescând reziliența la modificările neuropatologice asociate cu îmbătrânirea, în timp ce participarea la activități sociale semnificative poate promova bunăstarea psihologică. Acest lucru ar putea modula funcția neuroendocrină și diminua efectele dăunătoare ale stresului cronic asupra structurii și funcției hipocampului, afirmă cercetătorii.
„În ansamblu, aceste constatări sugerează că activitățile sociale ar putea acționa ca un factor de protecție multidimensional împotriva deteriorării cognitive la adulții în vârstă”, scriu aceștia.
„Aceste rezultate subliniază importanța dezvoltării și implementării intervențiilor țintite pentru a promova angajamentul social diversificat și susținut în rândul adulților în vârstă ca o strategie viabilă pentru a reduce riscul declinului cognitiv asociat cu vârsta”, concluzionează cercetătorii.
