Cercetătorii descoperă o structură cerebrală profundă esențială pentru menținerea gândurilor
Cercetarea arată că memoria de lucru se bazează parțial pe o structură cerebrală mică, numită claustrum, care ajută la păstrarea informațiilor pentru câteva zeci de secunde.
Activitatea neuronală din claustrum este crucială pentru funcționarea memoriei de lucru, contribuind la procesarea informațiilor de care avem nevoie pentru a lua decizii, a înțelege și a ne adapta comportamentul. Dacă activitatea claustrumului este inhibată, performanța memoriei de lucru scade semnificativ.
Studii recente realizate de cercetători de la UNIGE au evidențiat că această structură joacă un rol central în rețelele neuronale complexe, implicate în memorie. Aceștia au investigat efectul claustrumului asupra memoriei de lucru prin experimente cu șoareci, care au trebuit să rețină un stimul inițial, precum un miros sau o stimulare tactilă, înainte de a primi un al doilea stimul și de a decide dacă acesta era identic sau diferit.
În timpul așteptării, activitatea neuronală din claustrum a menținut o amprentă a stimulului inițial. Această amprentă nu a fost statică, ci a evoluat în timp, demonstrând că identitatea stimulului a putut fi decodificată chiar și după 30 de secunde.
Cercetătorii au utilizat tehnici de optogenetică pentru a reduce temporar activitatea neuronilor din claustrum, constatând că performanța memoriei de lucru a șoarecilor a fost redusă la jumătate. Această scădere s-a observat indiferent de tipul stimulului și de momentul în care a avut loc perturbarea activității neuronale.
Descoperirile sugerează că memoria de lucru depinde de activitatea dinamică a rețelelor neuronale, care trebuie să păstreze informațiile, permițând în același timp creierului să continue să perceapă și să reacționeze. Claustrumul, prin conexiunile sale cu multiple regiuni corticale, este esențial în această arhitectură complexă. Înțelegerea circuitelor cerebrale care susțin menținerea informației pe termen scurt ar putea ajuta la elucidarea unor tulburări cognitive, cum ar fi schizofrenia sau ADHD.
„Identificarea circuitelor cerebrale care permit păstrarea informațiilor pe termen lung este un pas important pentru a înțelege cum aceste funcții pot fi perturbate”, a declarat Alan Carleton. Se impune acum studierea modului în care claustrumul comunică cu rețelele corticale și cum această interacțiune menține fidelitatea reprezentărilor din memoria de lucru.
