Inteligența artificială redefinește semnificația vieții noastre
Cercetătorii analizează modul în care tehnologiile emergente contestă înțelegerea noastră despre identitate, scop și conexiune umană, pe măsură ce inteligența artificială estompează granițele dintre om și mașină.
O nouă revizuire rapidă publicată în jurnalul Humanities and Social Sciences Communications examinează modul în care tehnologiile digitale, alfabetizarea digitală și managementul cunoștințelor influențează căutarea existențială și angajamentul semnificativ cu tehnologia.
Impactul în creștere al tehnologiilor digitale emergente a transformat comunicarea, accesul la informații și modul în care oamenii construiesc semnificație, identitate și valori. Progresele în domeniul calculatoarelor și inteligenței artificiale au făcut ca dezbaterile despre conștiința non-biologică să devină din ce în ce mai urgente, iar interacțiunile digitale modelează experiența umană și societatea pe multiple niveluri.
Tehnologii emergente precum Internet of Things (IoT), Internet of Everything (IoE), realitate virtuală și augmentată (VR/AR), inteligență artificială și informatica personală, alături de reglementările internetului, transformă modul în care oamenii interacționează, învață și percep realitatea. Deși IoT și IoE permit medii inteligente și analiza datelor în timp real cu aplicații în planificarea urbană, sănătate și educație, aceste dezvoltări ridică totodată provocări persistente în ceea ce privește standardizarea, securitatea și confidențialitatea.
Capacitatea AI de a genera conținut multimedia convingător intensifică îngrijorările legate de dezinformare, încrederea publicului și estomparea distincției dintre fapt și opinie. Studiile anterioare au propus tehnologia blockchain ca un mijloc de verificare a conținutului digital, în timp ce cercetările despre narațiunile AI descriu îngrijorările legate de schimbarea relației dintre oameni și mașini. În același timp, tehnologiile digitale au extins posibilitățile pentru informatica personală și gestionarea sănătății, însă instrumentele tradiționale de auto-monitorizare trec adesea cu vederea factorii sociali și contextuali, sugerând o necesitate de a ține cont de circumstanțele utilizatorilor.
Managementul cunoștințelor (KM) sprijină inovația organizațională prin integrarea elementelor umane, tehnologice și de proces, standardele internaționale oferind orientări. În mod similar, alfabetizarea digitală, care include abilitățile de accesare, evaluare și utilizare eficientă a informațiilor digitale, este importantă pentru învățare, muncă și participare civică. Totuși, cercetările nu au sintetizat suficient modul în care aceste tehnologii în continuă evoluție modelează colectiv autonomia, identitatea și semnificația în contexte digitale, nici modul în care indivizii și instituțiile pot răspunde.
Metodologia și sinteza literaturii revizuite au utilizat metoda Rapid Review (RR) pentru a explora modul în care tehnologiile digitale pot schimba ideile tradiționale despre semnificație, creând noi oportunități și provocări pentru viața de zi cu zi. Revizuirile rapide rezumă cercetările selectate mai rapid decât revizuirile sistematice complete, utilizând proceduri mai restrânse care pot limita acoperirea.
Revizuirea abordează două întrebări principale de cercetare. RQ1 explorează modul în care tehnologiile digitale afectează căutarea existențială și experiența umană. RQ2 se concentrează pe rolul alfabetizării digitale în organizarea și aplicarea cunoștințelor în medii digitale.
Ambele întrebări abordează problema centrală a posibilei dezorientări și pierderi de semnificație în contextul schimbării tehnologice rapide.
Autorii au căutat în Scopus pe 26 aprilie 2024 articole de jurnal revizuite de colegi în limba engleză, lucrări de conferință și capitole de carte publicate din 2010 până în prezent. Au fost incluse lucrările care abordează cel puțin o întrebare de cercetare. Din cele 84 de înregistrări identificate, 18 au fost selectate pentru revizuire.
Modul în care tehnologia influențează căutarea de semnificație a fost sintetizat prin analiza comparativă a temelor din cele 18 publicații, datând din 2010 până în 2024, inclusiv lucrări empirice și conceptuale. Autorii au identificat cinci teme: AI și preocupările existențiale, tehnologia și experiența umană, cogniția încorporată, alfabetizarea digitală și KM, și interacțiunea semnificativă. Rezultatele pentru RQ1 și RQ2 sunt rezumate mai jos.
Tehnologiile digitale și crearea de semnificație
RQ1: Literatura revizuită sugerează că tehnologiile digitale influențează modul în care oamenii caută semnificație și confruntă întrebări existențiale în societatea contemporană. Narațiunile culturale despre AI reflectă atât anxietăți, cât și optimism cu privire la conștiință, mortalitate și scopul vieții. AI este prezentată ca o potențială amenințare care necesită reglementare și ca un subiect de dezbatere filosofică despre existența umană.
Dincolo de AI, inovațiile digitale, inclusiv media imersive, pot influența credințele existențiale, practicile contemplative și considerațiile etice. Aceste tehnologii ridică întrebări legate de confidențialitate și autonomie și oferă oportunități pentru o cercetare existențială mai profundă.
Tehnologiile imersive, precum VR și AR, pot influența de asemenea percepțiile despre corp, auto-percepție și interacțiunea socială. Un design care ține cont de nevoile utilizatorilor poate sprijini angajamentul, învățarea și auto-reflecția, ridicând totodată întrebări filosofice despre ce înseamnă a fi uman.
Alfabetizarea digitală și KM
RQ2: Alfabetizarea digitală este esențială pentru managementul eficient al cunoștințelor în contexte educaționale, de afaceri și personale. Aceasta poate ajuta indivizii să navigheze, să proceseze și să împărtășească informații, sprijinind învățarea auto-reglată, partajarea cunoștințelor și performanța organizațională. Când este combinată cu strategii de învățare auto-dirijată și instrumente tehnologice adecvate, alfabetizarea digitală poate întări partajarea cunoștințelor, rezultatele învățării și inovația organizațională.
Revizuirea identifică de asemenea oportunități pentru colaborare, construire de comunități și dezvoltare personală prin medii digitale, sugerând că alfabetizarea digitală poate ajuta oamenii să participe la aceste experiențe. Studiile despre sălile de clasă imersive, discuțiile digitale structurate și comunitățile online de suport emoțional sugerează posibile beneficii pentru învățare, reflecție și conexiune emoțională. Autorii disting înțelegerea educațională de dovezile despre scopul existențial.
Limitările și implicațiile revizuirii sunt notabile. Căutarea a fost limitată la titluri pentru fezabilitate, ceea ce ar putea exclude unele studii relevante. Cercetătorii au utilizat o singură bază de date, s-au bazat pe un singur cercetător pentru a analiza înregistrările și nu au reușit să obțină 14 texte complete. Dovezile au variat în ceea ce privește designul, populația și puterea metodologică, dar au adus câteva contribuții conceptuale. Aceste constrângeri limitează generalizabilitatea concluziilor și nu permit concluzi
