Studiu: diversitatea bacteriană intestinală este mai scăzută la vegani
Intestinele noastre găzduiesc miliarde de microorganisme, formând un ecosistem complex care reglează numeroase funcții ale corpului și contribuie la menținerea sănătății, cu condiția să fie în echilibru.
Alimentația noastră are un impact semnificativ asupra acestui ecosistem. Însă, care este influența dietei vegane comparativ cu cea omnivoră?
Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga a investigat această întrebare prin analiza microbiomului intestinal la 75 de vegani și 75 de danezi omnivori.
Inițial, cercetătorii se așteptau ca grupul vegan să aibă cel mai sănătos microbiom intestinal din toate punctele de vedere. Totuși, au descoperit o slăbiciune notabilă: diversitatea bacteriană intestinală era, în medie, mai scăzută în rândul veganilor comparativ cu omnivorii.
Aceasta a fost o surpriză majoră, deoarece veganii consumă doar alimente vegetale și, prin urmare, au o dietă bogată în fibre alimentare și alți compuși vegetali benefici care stimulează microbiomul intestinal. Se așteptau, așadar, ca veganii să aibă o diversitate bacteriană mai mare decât omnivorii. Însă, acest lucru nu s-a întâmplat.
Oluf Borbye Pedersen adaugă: „Studiul sugerează că diversitatea bacteriană mai scăzută în rândul veganilor ar putea fi legată de aportul lor mai scăzut de proteine. La vegani, 12% din energia dietetică provenea din proteine, comparativ cu 17% în cazul omnivorilor. Totuși, veganii care consumau cele mai multe proteine aveau niveluri de biodiversitate comparabile cu cele ale omnivorilor. Prin urmare, proteina ar putea fi un factor neglijat pentru un microbiom intestinal diversificat în rândul veganilor.”
Cercetătorii sunt interesați de sănătatea intestinală, deoarece aceasta este crucială pentru sănătatea generală. În acest context, o diversitate a bacteriilor este considerată benefică.
„Intestinele noastre reprezintă un ecosistem extrem de complex. Poate fi comparat cu o pădure tropicală, care funcționează cel mai bine atunci când adăpostește cât mai multe specii diferite. Același lucru se aplică și ecosistemului nostru microbian intern. Ideal, acesta ar trebui să fie cât mai diversificat posibil”, afirmă Oluf Borbye Pedersen.
„O biodiversitate ridicată este un semn al unui microbiom intestinal sănătos și rezistent. Iar un microbiom sănătos nu este esențial doar pentru digestie și metabolism, ci joacă și un rol important în funcția imunitară și sănătatea creierului.”
În ciuda diversității bacteriene reduse, veganii au un microbiom intestinal sănătos. Cercetătorii au analizat probe de fecale, sânge și urină, cartografiind bacteriile și virusurile din intestin, precum și moleculele de semnalizare din organism.
„Pe lângă diversitatea bacteriană redusă, am constatat că veganii aveau un microbiom intestinal care favorizează sănătatea”, spune Oluf Borbye Pedersen.
Veganii consumau mai mulți carbohidrați și fibre alimentare și, în medie, mai puține proteine și grăsimi decât omnivorii. De asemenea, aceștia aveau niveluri mai ridicate ale mai multor specii bacteriene capabile să descompună fibrele alimentare, precum și o prevalență mai mare a organismului Blastocystis, asociat cu o tensiune arterială mai scăzută.
Veganii prezentau, de asemenea, niveluri mai scăzute ale glucozei și colesterolului în sânge. Comparativ cu omnivorii, aceștia aveau mai puțini markeri inflamatori în organism.
Cercetătorii subliniază că studiul este relativ mic și observațional, comparând modele dietetice existente. Prin urmare, rezultatele pot indica asocieri, dar nu pot stabili dacă obiceiurile alimentare specifice cauzează modificări directe în microbiomul intestinal sau în sănătatea intestinală, de exemplu, dacă aportul de proteine cauzează direct modificări în biodiversitatea intestinală.
Astfel, Oluf Borbye Pedersen nu poate face recomandări dietetice pe baza acestui nou studiu. Totuși, el afirmă că descoperirile subliniază importanța asigurării unei nutriții adecvate, indiferent de preferințele dietetice: „Veganii, în special, ar trebui să ia în considerare dacă obțin suficientă proteină în dieta lor, deoarece nu o obțin din carne, ouă sau produse lactate. Surse bune de proteine vegane includ fasole, linte, semințe de cânepă, semințe de chia, quinoa, migdale și nuci.”
