Alimentele cu carbohidrați necesită o mai bună orientare nutrițională
Consumul de alimente bogate în carbohidrați ridică adesea neclarități în rândul consumatorilor și experților în nutriție, iar o nouă metodă de cartografiere a convingerilor identifică zonele în care cercetarea și mesajele de sănătate publică ar putea aduce cele mai mari îmbunătățiri.
Un studiu recent, publicat în Journal of the American Nutrition Association, a evidențiat diferențe semnificative între percepțiile consumatorilor cu privire la sănătatea alimentelor bogate în carbohidrați și evaluările de sănătate derivate de experți. Aceste discrepanțe au fost corelate cu incertitudinile experților și pattern-urile de consum alimentar pentru a identifica alimentele care ar trebui să fie prioritizate pentru educația nutrițională și cercetarea viitoare.
Consiliile nutriționale conflictuale și confuzia legată de carbohidrați complică deciziile alimentare. O dietă sănătoasă este una dintre cele mai eficiente strategii pentru prevenirea și reducerea costurilor de sănătate și economice asociate bolilor cronice. Totuși, consumatorii nu sunt întotdeauna de acord cu percepțiile experților privind sănătatea alimentelor.
De asemenea, experții nu ajung întotdeauna la un consens cu privire la sănătatea alimentelor specifice, iar complexitatea științei poate face dificilă comunicarea unor sfaturi dietetice clare și consistente. Autorii studiului sugerează că o comunicare adecvată a zonelor de acord, dezacord și incertitudine dintre experți ar putea contribui la construirea încrederii publice și la sprijinirea deciziilor informate.
Mesajele contradictorii despre alimentele bogate în carbohidrați pot face dificil pentru oameni să facă alegeri alimentare informate, subminând înțelegerea comună și complicând politica nutrițională.
Studiul actual își propune să abordeze aceste discrepanțe printr-o metodă unică de cartografiere cantitativă a convingerilor, evaluând trei parametrii într-o analiză pilot asupra a 20 de alimente bogate în carbohidrați consumate frecvent: diferențele dintre percepțiile consumatorilor și cele ale experților, incertitudinile sau dezacordurile experților și pattern-urile de consum pentru aceste alimente.
Percepțiile consumatorilor despre sănătatea alimentelor au fost comparate cu evaluările de sănătate derivate de experți, bazate pe un sistem armonizat de profilare nutrițională. Alimentele au fost clasificate în funcție de nivelul de percepție greșită, iar apoi a fost acordată o notare de aliniere de la A la D, folosind o scară similară celei școlare.
Evaluările de sănătate realizate de experți au fost aggregate și armonizate folosind platforma FRESH Food Recommendations for Equitable, Sustainable Health™, care integrează mai multe sisteme de profilare nutrițională reprezentând orientările codificate ale experților.
Discrepanțele de percepție au fost prezente pentru toate cele 20 de alimente, cu cea mai mare fiind pentru miere și cea mai mică pentru băuturile cola. Aproximativ 85% dintre alimente au obținut note Cs sau Ds, indicând o aliniere slabă.
Profilul de percepție greșită a variat între alimente, mierea având o percepție pozitivă (consumatorii o considerau mai sănătoasă decât evaluările medii ale experților). În schimb, cartofii prăjiți, împreună cu celelalte alimente pe bază de cartofi (chipsuri de cartofi și cartofi copți) și popcornul aerian fără unt, au arătat o percepție negativă (consumatorii considerând aceste alimente mai puțin sănătoase decât sugerează evaluările experților). Totuși, atât percepțiile negative, cât și cele pozitive au fost observate pentru toate alimentele.
Cele mai mari discrepanțe au fost întâlnite pentru cerealele cu miere și ovăz, sucul de fructe 100%, pâinea integrală, popcornul cu unt și tortilla de porumb. Aceste alimente au evidențiat o percepție complexă, subliniind necesitatea unor explicații mai clare pentru a contracara atât percepțiile pozitive, cât și pe cele negative.
Sistemele de evaluare nutrițională au fost în dezacord în privința multor alimente. În contrast, incertitudinea experților a fost prezentă pentru 75% dintre alimente. De exemplu, popcornul cu aromă de unt pentru microunde a arătat un dezacord ridicat, în timp ce merele au fost percepute constant de experți ca fiind sănătoase. Totuși, spre deosebire de consumatori, dezacordul experților a arătat o anumită grupare în funcție de categoria alimentului.
De exemplu, fructele și legumele au fost domenii cu un puternic consens, în timp ce cerealele și snacks-urile au fost zone de incertitudine. În general, aceasta sugerează că sfaturile experților variază considerabil pentru aceste alimente comune bogate în carbohidrați, în afara categoriei fructelor și legumelor.
Consumatorii au subestimat mai frecvent sănătatea alimentelor. Aceștia au perceput alimentele ca fiind mai puțin sănătoase decât experții, media percepției negative fiind de 2,3 ori mai mare decât media percepției pozitive. Acest lucru indică o nealiniere semnificativă între consumatori și evaluările de referință derivate de experți utilizate în studiu, tendința fiind spre percepții negative.
Patru alimente consumate frecvent au fost identificate ca priorități: orezul alb, pâinea albă, tortilla de porumb și sucul de fructe cu vitamina C, bazându-se pe criteriile combinate ale nealiniării consumatorilor, incertitudinii experților și consumului ridicat în SUA.
Limitările studiului sunt notabile. Acesta a analizat doar 20 de alimente bogate în carbohidrați într-o analiză pilot folosind un eșantion convenabil din SUA. Armonizarea diferitelor sisteme de evaluare ale experților ar putea fi cauza unor semnale pozitive și negative neclare în cadrul scalelor individuale. Limitările raportate ale meta-analizei sunt de asemenea aplicabile, iar autorii subliniază că rezultatele sunt influențate de alegerile analitice și metodele de elicitație a convingerilor utilizate.
Mesajele țintite ar putea reduce lacunele în cunoștințele nutriționale. Cercetătorii au dezvoltat și utilizat o metodă unică pentru a identifica lacunele în educația alimentară, pe baza discordantelor între percepțiile consumatorilor și cele ale experților, precum și între experți. Este important de menționat că autorii semnalează discordanța față de rapoartele anterioare care au concluzionat că nivelurile de nealiniere cu evaluările experților sunt non-problematic.
Aceste descoperiri sugerează că sunt necesare mesaje mai țintite, specifice alimentelor, care să țină cont de direcția percepțiilor greșite. Incertitudinea experților ar necesita eforturi științifice intensive pentru a ajunge la un consens bazat pe dovezi, fondat pe rezultate standardizate și sistematic mapate. O abordare de cartografiere a convingerilor ar putea ajuta la identificarea alimentelor care ar trebui prioritizate pentru cercetarea nutrițională și comunicarea în domeniul sănătății publice. Autorii sugerează utilizarea extinsă a acestei instrumente pentru a studia alte alimente în alte eșantioane populaționale pentru diverse aspecte ale sănătății. Aceasta ar putea „susține proiectarea unor comunicări nutriționale mai eficiente, etichetări și intervenții politice.”
