Apneea de somn și disfuncția erectilă: o legătură mai strânsă decât se considera
O nouă meta-analiză sugerează că agravarea apneei obstructive în somn ar putea corela cu declinul funcției erectile, subliniind importanța evaluării somnului pentru bărbații cu disfuncție erectilă și simptome de apnee.
Un studiu recent publicat în International Journal of Impotence Research a evaluat asocierea dintre severitatea apneei obstructive în somn (OSA) și disfuncția erectilă (ED) folosind măsuri validate pentru severitatea apneei și funcția erectilă.
Background-ul studiului arată că până la un miliard de oameni la nivel mondial ar putea fi afectați de OSA, o tulburare comună de somn care poate reduce semnificativ calitatea vieții și crește riscul de boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice.
ED este o altă condiție răspândită, afectând milioane de bărbați și fiind frecvent asociată cu tulburări metabolice și vasculare. Dovezile tot mai multe sugerează că aceste condiții împărtășesc căi biologice comune, inclusiv hipoxie intermitentă, disfuncție vasculară, inflamație și disponibilitate redusă de oxid nitric (NO). Totuși, relația dintre severitatea OSA și agravarea ED rămâne insuficient cuantificată, fiind necesare cercetări suplimentare pentru a defini mai bine această asociere.
Cercetătorii au realizat o revizuire sistematică și o meta-analiză conform ghidurilor PRISMA și au înregistrat protocolul cu International Prospective Register of Systematic Reviews (PROSPERO). Studiile au fost selectate conform criteriilor PECOS predefinite, incluzând cercetări în limba engleză despre adulți cu vârsta de 18 ani sau mai mult, diagnosticați cu OSA și care raportau asociații între severitatea apneei de somn și ED. Au fost eligibile studiile clinice randomizate, de cohortă, transversale și de caz-control publicate în engleză, în timp ce au fost excluse recenziile, editoriale, rezumatele conferințelor și studiile în alte limbi.
Căutarea sistematică în PubMed, Embase și Scopus a generat 458 de înregistrări publicate între ianuarie 2000 și 10 februarie 2025. După examinarea titlurilor, rezumatelor și textelor complete, au fost selectate în final opt studii observaționale conform criteriilor de eligibilitate.
Toate studiile incluse în analiza finală erau observaționale, constând din designuri de cohortă prospective și transversale. Funcția erectilă a fost evaluată folosind chestionare validate, cum ar fi International Index of Erectile Function (IIEF), inclusiv IIEF-5, IIEF-15 și domeniul de funcție erectilă al IIEF (IIEF-EF). Severitatea OSA a fost măsurată folosind Indicele Apnee-Hipopnee (AHI) și saturația minimă de oxigen. Analizele statistice au fost realizate folosind software-ul R cu modele ale efectelor aleatorii, având în vedere heterogenitatea semnificativă între studii. Riscul de bias și certitudinea dovezilor au fost evaluate folosind cadrele ROBINS-E și GRADE.
În cadrul analizei finale au fost incluse opt studii observaționale. Șapte dintre ele, cu un total de 594 de participanți, au evaluat dacă AHI corelează cu funcția erectilă. Șase dintre aceste studii au constatat că un AHI crescut era asociat cu scoruri mai mici IIEF, indicând o deteriorare a funcției erectile pe măsură ce apneea de somn devenea mai severă.
Rezultatele analizei agregate au arătat o corelație negativă moderată, semnificativă din punct de vedere statistic, cu un Fisher’s Z combinat de -0,43; interval de încredere (CI) de 95%: -0,66 la -0,19. Deși un studiu a raportat o corelație pozitivă mică, aceasta nu a fost semnificativă statistic. O analiză de sensibilitate care a exclus un studiu a redus heterogenitatea, menținând în același timp o asociere negativă semnificativă (Fisher’s Z combinat de -0,33; CI 95%: -0,49 la -0,17).
Alte trei studii, implicând 513 participanți, au evaluat saturația minimă de oxigen în timpul somnului. Analiza agregată a arătat o corelație pozitivă semnificativă între saturația minimă de oxigen mai mare și o funcție erectilă mai bună (Fisher’s Z combinat de 0,36; CI 95%: 0,04 la 0,69). Deși a existat heterogenitate statistică semnificativă în ambele analize, aceste constatări sugerează constant că o respirație disfuncțională în timpul somnului mai severă și o privare mai mare de oxigen sunt asociate cu o funcție erectilă mai slabă. Rezultatele susțin asocierea dintre severitatea OSA și funcția erectilă deficitară.
Analizele secundare au demonstrat că ED era prevalentă în rândul bărbaților cu OSA, cu rate de prevalență raportate între 59,3% și 69,0% în patru studii. Un alt studiu a arătat că rata de prevalență a ED în rândul bărbaților cu OSA era semnificativ mai mare decât în grupurile fără OSA. De asemenea, analizele au arătat că vârsta a fost constant raportată ca un factor semnificativ în severitatea OSA și prevalența ED. Dovezile referitoare la modul în care OSA afectează nivelurile hormonale și sănătatea mintală au fost inconsistente. În timp ce unele studii au arătat niveluri mai scăzute de testosteron la bărbații cu OSA, altele nu au găsit nicio legătură, iar studiile privind depresia și anxietatea au oferit rezultate contradictorii.
Au fost evaluate trei studii privind terapia cu presiune pozitivă continuă în căile respiratorii (CPAP). Un studiu a arătat că, după trei luni de tratament, scorurile IIEF-5 s-au îmbunătățit semnificativ la pacienții cu OSA ușoară până la moderată și severă. Un alt studiu a arătat că ED s-a rezolvat complet în 42,6% dintre pacienți după tratament. Acest lucru a fost susținut de o creștere semnificativă a scorurilor funcției erectile în același studiu. Al treilea studiu a stabilit că scorurile IIEF-15 au crescut într-un an de terapie. Totuși, revizuirea a notat că aceste rezultate ale tratamentului ar trebui interpretate cu precauție, deoarece se bazau pe un număr limitat de studii, majoritatea observaționale, cu perioade de urmărire relativ scurte și designuri necontrolate sau non-randomizate.
Concluziile studiului au demonstrat că severitatea mai mare a OSA a fost constant asociată cu o funcție erectilă mai slabă. Valorile mai mari ale AHI au fost asociate cu scoruri IIEF mai mici, în timp ce saturația minimă de oxigen mai mare a fost asociată cu o funcție erectilă mai bună. Revizuirea a subliniat că mulți bărbați cu OSA prezintă ED și a constatat că tratamentul CPAP a fost asociat cu îmbunătățiri ale funcției erectile la pacienții afectați.
Aceste rezultate evidențiază importanța evaluării apneei obstructive în somn la bărbații care se prezintă cu ED, în special atunci când sunt prezente simptome sau factori de risc pentru respirația disfuncțională în timpul somnului, recunoscând totodată că sunt necesare studii prospective bine concepute pentru a întări dovezile disponibile. Deoarece dovezile
