Carne, stres și asumarea riscurilor: 38 de experimente despre amenințarea la adresa masculinității
O revizuire a 38 de experimente evidențiază că amenințările la adresa masculinității pot declanșa comportamente compensatorii, însă cele mai convingătoare dovezi se concentrează pe alegerile alimentare, mai degrabă decât pe riscurile pentru sănătate în general.
Recent, un articol de revizuire publicat în American Journal of Men’s Health a prezentat o sinteză a dovezilor experimentale privind modul în care amenințarea la adresa masculinității influențează comportamentele legate de sănătate, atitudinile și răspunsurile fiziologice ale bărbaților. Problemele de sănătate pentru bărbați sunt mai severe comparativ cu cele pentru femei. Aceștia au o speranță de viață mai scurtă, o prevalență mai mare a cancerului de vezică urinară și a bolilor coronariene, precum și un risc mai mare de deces din cauze legate de alcool și boli cardiovasculare. Mai mult, bărbații manifestă atitudini și comportamente mai riscante în ceea ce privește sănătatea, cum ar fi consumul excesiv de alcool, fumatul și preferința pentru carne roșie și alimente procesate.
Studiile recente asupra căilor cauzale prin care masculinitatea influențează comportamentele de sănătate ale bărbaților subliniază amenințarea la adresa masculinității ca un mecanism care îi determină pe bărbați să se conformeze așteptărilor sociale legate de masculinitate. Amenințările la adresa masculinității pot genera comportamente compensatorii care reafirmă identitatea masculină, dar pot crește riscurile pentru sănătate. Totuși, abordările experimentale variază în funcție de aspectul amenințat al masculinității și pot să nu producă răspunsuri psihologice identice.
În această revizuire, cercetătorii au cartografiat dovezile experimentale privind efectele amenințării la adresa masculinității asupra sănătății. O căutare în literatură a fost realizată în bazele de date Cumulative Index to Nursing and Allied Health Literature (CINAHL), PsycNet, Embase, Medline, Web of Science și Scopus pentru studii care au manipulat experimental amenințarea la adresa masculinității și au măsurat atitudinile, comportamentele și rezultatele legate de sănătate ale bărbaților. Titlurile și rezumatele au fost analizate pentru eligibilitate, urmate de o analiză a textului complet. Echipa a extras date despre caracteristicile studiului, metodologie și rezultate, folosind instrumentul Cochrane Risk of Bias pentru a evalua riscul de părtinire. Au fost identificate 256 de referințe prin căutări în baze de date și 28 de referințe suplimentare prin căutări de citate și alte surse.
După deduplicare, 178 de referințe au fost supuse analizării titlurilor și rezumatelor, iar textele complete ale 33 de referințe au fost analizate, rezultând includerea a 25 de studii. Aceste studii, desfășurate în opt țări, au inclus 38 de experimente, dintre care 26 au fost realizate în Statele Unite. Nouă experimente au fost considerate cu un risc scăzut de părtinire, în timp ce 29 au fost considerate cu unele preocupări, cel mai frecvent din cauza lipsei de preregistrare, planuri de analiză sau verificări ale manipulării. Dimensiunile eșantioanelor au variat între 40 și 784 de subiecți per experiment.
Toate eșantioanele, cu excepția a nouă, au inclus exclusiv bărbați adulți. Dintre cele 11 experimente care au raportat orientarea sexuală, 10 au inclus predominant eșantioane heterosexuale, iar unul a avut participanți cu orientare mixtă. Etnia nu a fost raportată în 12 experimente, în timp ce șapte au avut populații predominant albe. Cele mai multe experimente s-au desfășurat în populații occidentale. Cercetătorii au examinat amenințarea la adresa masculinității pe o gamă largă de rezultate legate de sănătate. Consumul de alimente și băuturi a fost cel mai studiat rezultat.
Efectele amenințării la adresa masculinității au variat de la schimbări comportamentale și proxi comportamentali până la schimbări în cogniție, fiziologie și intenții. Magnitudinea acestor efecte a fost considerabil heterogenă pe diverse domenii de sănătate. Rezultatele dietetice au fost investigate în 16 experimente din nouă studii, opt evaluând rezultatele comportamentale (de exemplu, consumul de carne și alegerile alimentare/băuturi), iar restul evaluând intențiile și cogniția legate de sănătate (de exemplu, atitudinile față de vegetarianism și consumul de carne).
Amenințările la adresa masculinității au orientat bărbații mai puternic către alegeri alimentare stereotipic masculine, de exemplu, consumul crescut de carne, respingerea alimentelor vegetariene și atașamentul emoțional față de carne. Studiile individuale au constatat, de asemenea, că bărbații expuși la amenințarea masculinității au consumat mai mult alcool și băuturi energizante. Totuși, două studii nu au găsit efecte clare: unul a observat că nu existau diferențe în intențiile de consum de carne între bărbații amenințați și cei neamenințați, iar celălalt a constatat că nu au existat schimbări în justificarea consumului de carne.
În plus, nouă experimente au examinat stresul fiziologic și bunăstarea emoțională. Un studiu a arătat că bărbații din condiția de amenințare au avut niveluri crescute de furie, rușine și vinovăție, precum și niveluri reduse de empatie. Răspunsurile de stres fiziologic, cum ar fi reactivitatea crescută a cortizolului și reducerea retragerii vagale, au fost observate la participanții care au experimentat amenințarea masculinității. Șase experimente au evaluat rezultatele legate de fitness și imaginea corporală, obținând rezultate mixte în general.
De exemplu, un studiu a raportat că bărbații expuși la amenințare și-au evaluat muscularitatea și forța mai scăzut decât grupul de control, în timp ce altul a constatat că cei din condiția de amenințare au raportat o capacitate mai mare de a efectua flotări. Comportamentele de asumare a riscurilor au fost examinate în cinci experimente. Un studiu a descoperit că bărbații sub amenințarea masculinității erau mai înclinați să renunțe la utilizarea prezervativelor în scenarii mai riscante comparativ cu bărbații neamenințați. Un alt studiu a raportat că bărbații din condiția de amenințare au avut o toleranță mai mare la durerea cauzată de manșeta de tensiune arterială decât cei neamenințați. Numai un articol, care a cuprins două experimente, a investigat relațiile interumane și a constatat că bărbații amenințați au raportat mai puțină apropiere și angajament față de partenerii lor romantici. Credințele despre masculinitatea precariousă și trăsăturile masculine autoasumate au moderat răspunsurile, influențând când, pentru cine și în ce direcție amenințările la adresa masculinității au influențat comportamentul.
În concluzie, bărbații care se confruntă cu amenințări la adresa masculinității pot manifesta comportamente compensatorii pentru a-și reafirma masculinitatea, deși răspunsurile nu sunt uniforme între indivizi sau domeniile de sănătate. Credințele despre masculinitatea precariousă și trăsătur
