Activitatea zilnică în zona albastră din Sardinia reduce plângerile legate de memorie
Un studiu realizat pe adulți în vârstă care trăiesc în zona albastră din Sardinia, cunoscută pentru longevitate, arată că mișcarea zilnică, timpul redus de sedentarism și încrederea în sănătatea fizică și memorie sunt corelate cu un număr mai mic de plângeri subiective legate de memorie.
Un studiu recent publicat în revista Experimental Gerontology sugerează că mișcarea măsurată obiectiv și percepțiile participanților despre sănătatea fizică sunt asociate cu plângerile legate de memorie la adulții în vârstă. Rezultatele au legat o activitate zilnică mai mare, un comportament sedentar mai scăzut, o sănătate fizică percepută mai bună și o încredere mai mare în abilitățile de memorie cu un număr mai mic de plângeri subiective legate de memorie. În acest grup, acești factori au fost asociați cu o probabilitate mai mică de a raporta plângeri legate de memorie în vârstnicie.
Adulții în vârstă se confruntă adesea cu dificultăți legate de memorie. Chiar dacă pot dezvolta sau nu o deteriorare cognitivă obiectivă, ei pot raporta plângeri subiective legate de memorie. Cercetările arată că persoanele în vârstă care raportează plângeri legate de memorie, în ciuda lipsei de deficite cognitive evidente clinic, pot fi expuse unui risc crescut de condiții precum demența și depresia. Percepțiile oamenilor că memoria lor se află în declin pot fi asociate cu rezultate adverse în sănătatea mentală.
Cu toate acestea, influența percepțiilor legate de sănătatea fizică și a credințelor referitoare la performanța memoriei asupra plângerilor subiective legate de memorie rămâne neclară. De asemenea, majoritatea studiilor se bazează pe măsurători obiective, precum teste cognitive, dar percepția subiectivă poate diferi. O înțelegere mai bună a determinanților acestor preocupări subiective la adulții în vârstă ar putea ajuta la proiectarea intervențiilor preventive pentru a reduce probabilitatea problemelor de sănătate legate de vârstă și pentru a îmbunătăți calitatea vieții.
În cadrul acestui studiu, cercetătorii au examinat simultan activitatea fizică, mobilitatea, somnul, percepțiile legate de sănătatea fizică și eficiența memoriei raportate de participanți pentru a identifica factorii asociați cu plângerile legate de memorie. Scopul a fost de a diferenția factorii psihologici și comportamentali modificabili de declinul cognitiv asociat cu vârsta, pentru a informa strategiile de prevenire sau atenuare a plângerilor legate de memorie la adulții în vârstă.
Echipa a inclus 118 persoane (vârsta medie, 82 de ani, 54 de bărbați, 64 de femei) din comunități din zona albastră din Sardinia, caracterizată prin longevitate ridicată. Toți participanții (cu cel puțin două generații anterioare) au trăit în case independente în zona albastră încă de la naștere. Niciunul dintre ei nu avea o deteriorare cognitivă severă, conform examinării Mini-Mental State Examination (MMSE), și nu a raportat condiții musculo-scheletice sau neurologice care ar putea afecta mersul.
Participanții au completat interviuri sociodemografice și mai multe evaluări de sănătate. Aceste măsuri au oferit informații subiective și obiective despre eficiența cognitivă, percepțiile legate de sănătate și credințele legate de memorie. De asemenea, participanții au purtat accelerometre pe încheietura mâinii non-dominante timp de șapte zile consecutive, o zi fiind considerată validă dacă timpul de purtare a fost de ≥16 ore, pentru a oferi date obiective despre activitatea fizică, inclusiv numărul de pași zilnici, timpul sedentar și eficiența somnului.
Folosind indicele de Sănătate Fizică Percepută, cercetătorii au evaluat percepțiile participanților cu privire la starea lor de sănătate. Participanții au folosit itemul 10 din Scala Geriatrică de Depresie (GDS-item10), o întrebare simplă cu răspuns da/nu, întrebând dacă simt că au mai multe probleme de memorie decât majoritatea oamenilor, pentru a-și raporta percepțiile subiective despre dificultățile de memorie. Folosind o subscală de încredere cognitivă de șase itemi din Chestionarul de Metacogniție (MQC-30), cercetătorii au evaluat credințele participanților referitoare la eficiența memoriei. De asemenea, au folosit modele de regresie logistică pentru a identifica ce participanți erau mai predispuși să raporteze plângeri legate de memorie pe baza raportului de șanse (OR).
În rândul participanților, 83% au raportat că se implică regulat în activități de leisure, inclusiv sport și activități socio-culturale. Scorul mediu MMSE a fost de aproximativ 26, sugerând o eficiență cognitivă relativ bine păstrată în populația studiată.
Persoanele în vârstă care percepeau o sănătate fizică mai bună și raportau o încredere mai mare în abilitățile lor de memorie au avut o probabilitate mai mică de a raporta plângeri legate de memorie. Acești participanți erau, de asemenea, mai activi fizic, având un număr mai mare de pași zilnici și un timp sedentar mai scăzut. Modelul final de regresie a explicat aproximativ 24% până la 40% din variația plângerii legate de memorie, în funcție de măsura statistică utilizată. În contrast, eficiența somnului măsurată obiectiv nu a fost un predictor semnificativ al plângerilor legate de memorie.
În studii anterioare, mersul regulat a fost asociat cu creșterea substanței cenușii și a volumelor hippocampale, precum și cu o producție mai mare de factor neurotrofic derivat din creier (BDNF). Persoanele active fizic au demonstrat, de asemenea, un nivel mai bun al glucozei în sânge, funcție vasculară și livrare de oxigen către diverse țesuturi cerebrale comparativ cu cele inactive.
Se observă adesea că persoanele cu un stil de viață activ dezvoltă conexiuni sociale mai puternice, ceea ce, împreună cu o stimulare ambientală mai mare, poate îmbunătăți rezultatele cognitive. Activitățile sociale pot, de asemenea, să îmbunătățească reglementarea stării de spirit și să stimuleze procesele emoționale care pot contracara percepția subiectivă a declinului memoriei prin creșterea angajamentului atențional.
Aceste constatări sugerează că, în rândul adulților în vârstă care trăiesc independent în zona albastră din Sardinia, o activitate fizică mai mare, un comportament sedentar mai redus și percepții mai pozitive asupra sănătății fizice și abilităților de memorie au fost asociate cu un număr mai mic de plângeri legate de memorie raportate de ei înșiși. Clinicienii ar putea lua în considerare combinarea evaluărilor obiective cu percepțiile și credințele auto-raportate pentru a ajuta la caracterizarea adulților în vârstă care ar putea fi mai predispuși să raporteze probleme de memorie.
De asemenea, furnizorii de servicii de sănătate ar putea încuraja adulții în vârstă să mențină un stil de viață activ ca parte a unor strategii mai ample
